Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 9,6%, de la 8,8% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,7% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relatează AGERPRES. De asemenea, produsul intern brut a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,3% în Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni (când s-a înregistrat un avans de 0,1% în zona euro şi de 0,2% în UE), iar România, Lituania, Finlanda şi Irlanda sunt singurele state membre UE unde s-a înregistrat un declin al economiei, arată datele preliminare publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Ce spun datele EUROSTAT
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai semnificativ avans al economiei s-a înregistrat în Suedia (1,1%), Cipru (0,9%) şi Polonia (0,8%), singurele scăderi fiind în România şi Lituania (minus 0,2%), Finlanda şi Irlanda (minus 0,1%).
Comparativ cu trimestrul trei din 2024, Produsul intern brut a crescut cu 1,4% în zona euro şi cu 1,6% în Uniunea Europeană în perioada iulie-septembrie 2025, după un avans de 1,5% în zona euro şi de 1,6% în UE, în trimestrul doi din 2025.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai semnificativ avans al economiei s-a înregistrat în Irlanda (12,3%), Polonia (3,7%) şi Cipru (3,6%), singurul declin fiind în Finlanda (minus 0,9%).
De asemenea, datele Eurostat arată că numărul de angajaţi a crescut cu 0,1% în zona euro şi cu 0,2% în UE, în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni. În trimestrul doi din 2025, numărul de angajaţi a crescut cu 0,1% în ambele zone.
Comparativ cu trimestrul trei din 2024, numărul de angajaţi a crescut cu 0,5% în zona euro şi cu 0,6% în UE în perioada iulie-septembrie 2025, după un avans de 0,6% în zona euro şi de 0,4% în UE, în trimestrul doi din 2025.
Conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), în România, Produsul intern brut a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 1% în T2 faţă de T1.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creştere de 1,6%, pe seria brută, şi de 1,4% pe seria ajustată sezonier.
În perioada ianuarie-septembrie 2025, economia a crescut cu 0,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.
Anunț făcut de Guvernatorul BNR
"Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui preţurilor de consum are o traiectorie descendentă cvasicontinuă cu o ajustare amplă în trimestrul III anul viitor, o reducere de 5 puncte procentuale. Când? Atunci când iese din baza de calcul impactul direct al şocurilor pe calea ofertei. Ce mai observăm? Că faţă de prognoza din vară, din raportul de inflaţie precedent, avem o curbă sensibil mai ridicată a inflaţiei. Ce s-a subestimat în vară? S-a subestimat în primul rând impactul măsurilor administrative, liberalizarea pieţei de energie electrică şi majorarea impozitelor indirecte din trimestrul III, nai ales pe partea de electricitate şi, de asemenea, ca să spun aşa, un impact care e greu de măsurat, al anticipaţiilor inflaţioniste şi care s-a conturat. Este un mediu politic, să îi spunem, şi social destul de tensionat în ţară în această perioadă şi bineînţeles că toate aceste discuţii împing creşterile de preţuri mai sus decât am anticipat noi în lunile de vară", a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Conform BNR, reintrarea în intervalul ţintei este anticipată în trimestrul I 2027.
Guvernatorul BNR e menţionat că în 2025 avem aproape jumătate din inflaţie determinată de impozitele indirecte, TVA şi accize, energie electrică şi gaze naturale.
Poate evita România o recesiune? Iată ce spune Mugur Isărescu
România trece printr-o perioadă economică delicată, marcată de încetinirea ritmului de creștere și de impactul măsurilor de corecție fiscală. Cu toate acestea, Mugur Isărescu, transmite un mesaj de prudență, dar și de optimism: șansele de a evita o recesiune tehnică sunt ridicate.
Potrivit estimărilor publicate de Institutul Național de Statistică, produsul intern brut (PIB) al României a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III al acestui an, față de trimestrul precedent.
Această evoluție vine după un avans mic de doar 1% în trimestrul II față de trimestrul I, ceea ce arată o frânare vizibilă a economiei.
Guvernatorul recunoaște, în conferința în care a prezentat raportul pe inflație, clar că efectele corecțiilor fiscale se simt în economie, însă insistă că acestea fac parte dintr-un program asumat și necesar pentru corectarea dezechilibrelor.
„Poate să fie un semnal de alarmă, în sensul că se adeverește ceea ce era de așteptat. Când iei măsuri de corecție fiscală, se reduce cererea internă, cererea de consum. Bineînțeles că activitatea economică scade. Ce încercăm să facem împreună cu Guvernul… E un program comun, corecția este fiscală, dar și noi ne adaptăm politicile monetare în funcție de această corecție. E vorba de un program de corecție sprijinit de Uniunea Europeană, este să evităm recesiunea. Nu este ușor în general, când încerci să ieși dintr-o politică pro-ciclică, și asta încercăm acum. Pe parcursul a 2-3 ani s-a stimulat cererea și am ajuns să stimulăm producția pe plan extern, iar asta a însemnat lărgirea deficitului”, a precizat Isărescu, relatează Mediafax.
Din punct de vedere tehnic, recesiunea este definită, în mod uzual, ca o perioadă în care o economie înregistrează două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut față de trimestrele anterioare.
Altfel spus, o singură scădere trimestrială – cum este cea de -0,2% din trimestrul III – nu este suficientă pentru a declara oficial o recesiune.
Este nevoie ca și trimestrul următor să marcheze o contracție a PIB pentru a vorbi de „recesiune tehnică”.
Această distincție este importantă: o economie poate avea mici sincope sau încetiniri de scurtă durată fără a intra neapărat în recesiune, dacă ulterior își reia creșterea.
În pofida scăderii PIB-ului din trimestrul III, guvernatorul BNR se declară încrezător că România poate evita recesiunea tehnică: „Încercăm să evităm recesiunea, încercăm să ieșim dintr-o politică prociclică. Vă spun pe baza de speranță și experiență proprie: nu cred că vom avea două trimestre de creștere negativă, care înseamnă recesiune”.
Guvernatorul BNR: Euro nu are cum să coboare sub 5 lei/ Din vară aproape că nu am mai intervenit/ Piaţa valutară este stabilă
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că moneda euro nu are cum să mai coboare sub pragul de 5 lei şi a precizat că, din vară, BNR aproape că nu a mai intervenit asupra cursului. El a explicat că piaţa valutară este stabilă şi că nu sunt motive pentru a fi tulburată, relatează News.ro.
Mugur Isărescu a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă euro ar putea să mai coboare sub 5 lei.
”Nu. Poate este o dorinţă, dar nu are cum să mai coboare sub 5 lei. Am spus că exista o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată, pe de o parte de intrările de capital, ca şi intrări de fonduri europene. Pot să fac o declaraţie pe care, de regulă, nu o fac şi nu o facem, nimeni la Banca Naţională, o să vă spun că din vară aproape că nu am mai intervenit. Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută ca să putem menţine această relativă stabilitate”, a declarat guvernatorul BNR.
Isărescu a explicat şi ce înseamnă acest lucru.
”Faptul că piaţa valutară este stabilă. Pot să fac un comentariu fără să fiu criticat. Ne arată că pieţele, piaţa monetară internă, pieţele externe, piaţa valutară sunt mulţumite cu actuala combinaţie de nivel al ratei dobânzii la lei, nivelul cursului de schimb, mişcările de capitaluri în şi afara Uniunii Europene. Nu avem de ce să tulburăm piaţa, să intrăm noi peste ea ca să îi facem ce? O lăsăm în pace. Dacă cineva v-ar întreba, în ultimele luni chiar avem un fel de free floating, în sensul de a nu interveni pe piaţă”, a afirmat Mugur Isărescu.
Isărescu: „Nu cred că se va majora TVA, nu avem motive/ Ar afecta foarte mult păturile mai sărace/ Anul viitor vor creşte veniturile pentru că bună parte din cele din 2025 s-au bazat pe un TVA redus”
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că nu crede că se va majora Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) deoarece nu sunt motive pentru o asemenea măsură. El consideră că, dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar fi afectate şi mai mult păturile sărace. Isărescu a afirmat că anul viitor vor creşte veniturile, explicând că o bună parte din cele din 2025 s-au bazat pe o TVA redusă.
”Eu nu cred că se va majora TVA-ul. Nu avem motive să-l majorăm. El este şi un impozit regresiv, ar afecta foarte mult păturile mai sărace. Dar, citind tot ce apare prin presă şi la unii analişti, se uită un singur lucru: că în prezent, cu numai trei luni de aplicare a acestui program: august, septembrie, octombrie, direcţia este chiar foarte bună faţă de datele reale, că toată lumea se uită la ceea ce fusese raportat. Or, raportările nu erau chiar solide. Erau făcute pe baza unui program bugetar care era uşor depărtat de realitate. Eu cred că termenul în care se fac judecăţi, că va trebui să mai facem, să mai dregem, termenul de trei luni este mult prea scurt ca să ne repezim să spunem: nu merge sau merge prost. Mai trebuie să mai aşteptăm câteva luni. Direcţia în care funcţionează sau merge acest program este pozitivă şi veniturile, deci nu ar trebui numai să reducem cheltuielile la anul, vor creşte veniturile, pentru că o bună parte din veniturile anului 2025 s-au bazat pe un TVA redus, pe accize reduse şi aşa mai departe”, a declarat Mugur Isărescu, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a subliniat că se observă o îmbunătăţire radicală a încrederii în măsurile luate de ţara noastră.
”M-aţi întrebat şi pe mine, că ne interesează bineînţeles, şi trebuie să vă spun că sprijinim programul guvernamental de corecţie cu toate forţele noastre, forţele noastre înţelegând apariţiile publice şi discuţiile pe care le avem cu finanţatorii internaţionali şi observăm o îmbunătăţire radicală a încrederii în programele României. Acest lucru este bun, dar puteţi să aveţi discuţii mai detaliate cu Consiliul Fiscal, cu preşedintele actual al Consiliului Fiscal, cu preşedintele precedent, care este şi consilierul onorific al premierului. Eu salut ieşirile lor publice, care sunt şi profesioniste, şi echilibrate”, a explicat Mugur Isărescu.
Comentează