Premierul Ilie Bolojan a recunoscut public, la Digi FM, că el personal ar avea o problemă serioasă de legitimitate dacă Curtea Constituțională va respinge și al doilea proiect de lege privind pensiile speciale ale magistraților, inițiativă asumată de Guvern la începutul lunii decembrie.
Deși s-a declarat în continuare încrezător că proiectul va trece de CCR, șeful Executivului a admis recurent că un nou eșec ar submina capacitatea sa de a mai impune reforme sensibile.
„Legitimitatea de a lua măsuri asemănătoare nu are cum să fie mai mare. Dacă într-o zonă unde lucrurile erau evidente nu ai reușit să treci legea, este greu de presupus că vei putea lua astfel de măsuri în alte zone sau să susții, în general, măsuri care nu sună bine pentru public”, a spus Ilie Bolojan.
Întrebat explicit dacă un asemenea scenariu i-ar crea o problemă majoră, premierul a răspuns fără echivoc: „Cu siguranță. Ca să poți face anumite lucruri, instrumentul important în administrație este autoritatea pe care o ai”.
Decizia CCR, un test personal pentru premier
Declarațiile premierului vin într-un moment-cheie, cu doar câteva zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind a doua lege a pensiilor speciale. Curtea a amânat miercuri, 10 decembrie, decizia pentru 28 decembrie, după aproape cinci ore de dezbateri.
Este a doua tentativă a Executivului de a modifica regulile de pensionare ale magistraților, după ce prima lege a fost respinsă pe 20 octombrie, pe motiv de vicii procedurale, în special lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Ce conține a doua lege asumată de Guvern
Al doilea proiect a fost asumat de Guvern pe 2 decembrie, într-o procedură accelerată, și prevede modificări semnificative față de actualul sistem.
Magistrații ar urma să se pensioneze la 65 de ani, nu la 48, iar pensia ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent. Cuantumul efectiv al pensiei ar reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu respectarea plafonului de 70%.
Principala diferență față de primul proiect este perioada de tranziție, care a fost extinsă de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
Miza PNRR și presiunea Bruxelles-ului
Soarta acestui proiect este legată direct de 231 de milioane de euro din PNRR, bani pe care România riscă să îi piardă dacă reforma pensiilor speciale nu este considerată finalizată.
Guvernul a notificat Comisia Europeană pe 28 noiembrie cu privire la măsurile adoptate, însă decizia finală aparține Bruxelles-ului și este așteptată în februarie 2026.
Proteste în justiție și avertismente dure
Demersul Guvernului a generat proteste și blocaje în sistemul judiciar, iar lideri ai magistraturii au avertizat că modificările propuse ar putea afecta grav funcționarea instanțelor.
Înalta Curte susține, în sesizarea transmisă CCR, că legea ar încălca Constituția, ar discrimina magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu și ar afecta independența justiției, contrar standardelor CJUE și CEDO.
O miză politică directă pentru Bolojan
Prin declarațiile făcute la Digi FM, Ilie Bolojan a mutat dezbaterea din zona abstractă a Guvernului în plan personal, asumând explicit riscul politic al acestui demers. Decizia CCR din 28 decembrie va deveni astfel nu doar un verdict juridic, ci un test direct al autorității și credibilității premierului.
Comentează