Premium
„Cu mare bucurie, sărbătorind viaţa, democraţia, îi predau cheile regelui Momo”: nebunia carnavalului de la Rio de Janeiro a reintrat în drepturi vineri, cu un aer de optimism după încheierea restricţiilor Covid şi schimbarea guvernului în Brazilia, scrie AFP.
Startul oficial a fost dat vineri, la prânz, cu predarea cheilor oraşului Regelui Momo, monarhul jovial care simbolizează o sărbătoare în care (aproape) toate excesele sunt permise, scrie news.ro.
"Cu mare bucurie, sărbătorind viaţa, democraţia, îi predau cheile regelui Momo”, a spus primarul Eduardo Paes, purtând o pălărie Panama în timpul unei ceremonii colorate în reşedinţa sa oficială.
Străzile s-au umplut încă de weekendul trecut, cu procesiunile muzicale ale „blocos”, în timp ce şcolile de samba pun la punct ultimele detalii ale somptuoaselor lor parade care vor avea loc în nopţile de duminică şi luni.
Spectacolul se anunţă grandios, cu care uriaşe, cât clădiri cu mai multe etaje, şi mii de dansatori costumaţi din şcoli care defilează pe rând la sambodrom până în zorii zilei.
„Întotdeauna dăm tot ce este mai bun din noi, nu contează ora, nici măcar noaptea, doar pentru a vedea oamenii fericiţi”, a declarat pentru AFP Rogerio Sampaio, care şi-a petrecut ultimele luni făcând costume pentru şcoala Viradouro într-o magazie din centrul orasului.
Anul acesta, paradele de la sambadrom vor avea loc chiar înainte de Miercurea Cenuşii, aşa cum spune tradiţia.
Acestea fuseseră amânate cu două luni anul trecut, până în aprilie, din cauza creşterii numărului de cazuri de Covid.
În 2021, carnavalul a fost pur şi simplu anulat din cauza pandemiei.
Ediţia din acest an este prima fără restricţii Covid, dar şi prima de la revenirea la putere a lui Luiz Inacio Lula da Silva (stânga), care l-a învins pe predecesorul său de extremă dreapta Jair Bolsonaro la alegerile din octombrie.
"Acest carnaval este şi un tribut adus democraţiei. Instituţiile au fost din nou puse la încercare, dar şi-au arătat puterea", a declarat, vineri, primarul Eduardo Paes, o aluzie la protestele din 8 ianuarie.
- Întoarcerea la rădăcini -
Sambadromul urmează să găzduiască 100.000 de persoane în fiecare seară, între cei 70.000 de spectatori şi cei care defilează pentru cele 12 şcoli de samba care concurează la marele concurs de carnaval.
Fiecare formaţiune are între 60 şi 70 de minute pentru a defila pe bulevardul Marques de Sapucai, o arteră de aproximativ 700 de metri lungime înconjurată de tribune.
Şcolile vor trebui să seducă publicul dar şi juraţii care îi vor nota pe criterii precum tema paradei şi calitatea carelor şi costumelor.
În ultimele ediţii, unele parade au criticat mai mult sau mai puţin explicit guvernul Bolsonaro (2019-2022), acuzat, printre altele, de discriminare faţă de minorităţi şi de sacrificarea bugetelor culturale.
Anul acesta, mai multe şcoli au ales să pună în valoare rădăcinile africane ale Braziliei, figurile emblematice ale sambai sau tradiţiile culturale ale regiunilor sărace din nord-est.
„Carnavalul este oglinda Braziliei”, a declarat Leandro Vieira, directorul artistic al şcolii Imperatriz, pentru revista Veja.
„După aceste momente de întuneric, atât în cultura populară, cât şi în politică, Brazilia trebuie să-şi reafirme tot ce e mai bun. (Alegerea temelor) nu este o coincidenţă, este lumină după întuneric”, a continuat el.
- O petrecere foarte profitabilă -
Dincolo de critica socială, „anul acesta, carnavalul este o mare manifestare a bucuriei, o sărbătoare a vieţii, a depăşirii dificultăţilor”, a spus Adair Rocha, directorul departamentului cultural al Universităţii de Stat din Rio (Uerj).
Primăria estimează că va aduce aproximativ 4,5 miliarde de reali (aproximativ 800 de milioane de euro) în economia locală.
Autorităţile mizează pe peste cinci milioane de oameni în procesiunile care cutreieră străzile, cu costume nebuneşti, muzică dată la maxim şi cu berea care curge în "valuri".
