România continuă să importe masiv mere, în pofida faptului că dispune de suprafețe întinse și condiții naturale favorabile pentru producția internă. Invitat în emisiunea Agrojurnal de la Digi24, realizată de Andreea Stroe, Cristi Șelaru, consilier INS, a prezentat date oficiale care arată dimensiunea unui dezechilibru comercial devenit structural. În timp ce producția scade, importurile cresc accelerat, iar prețurile suportate de consumatori urcă de la lună la lună.
Cifrele INS arată că anul trecut am depășit miliardul de euro la importul de fructe. Este aproximativ cât cel de carne de porc, iar pentru anul în curs lucrurile ar putea arăta mai rău. Până în iulie inclusiv am importat fructe de aproape 750 de milioane de euro.
Din acest deficit am putea să scădem dacă am cultiva, de exemplu, mere.
Potrivit datelor prezentate de Cristi Șelaru, în anul 2024 România a importat aproape 103.000 de tone de mere, în valoare totală de peste 62 milioane de euro.
”Pe primul loc în clasamentul țărilor furnizoare se află Ucraina, cu o cantitate de peste 62.000 de tone, ceea ce înseamnă aproape 61% din totalul importurilor. Valoarea acestor livrări s-a ridicat la peste 35 de milioane de euro, adică 57% din totalul sumei plătite pentru merele din străinătate.
Prețul mediu al merelor ucrainene a fost de aproximativ 0,57 euro pe kilogram, cel mai mic dintre principalii parteneri comerciali.
Pe locul al doilea se situează Republica Moldova, cu peste 23.000 de tone, echivalentul a 23% din totalul cantității și o valoare de 14 milioane de euro, adică 22% din totalul cheltuielilor.
Prețul mediu al merelor importate din Republica Moldova a fost de 0,59 euro pe kilogram, ușor peste media celor ucrainene.
Germania ocupă poziția a treia, cu peste 4.000 de tone, adică 4% din total, dar cu o valoare de aproape 5 milioane de euro, reprezentând 7,6% din totalul pieței.
Prețul mediu al merelor germane a fost de 1,13 euro pe kilogram, de aproape două ori mai mare decât cel al merelor ucrainene.
Anul 2024 a fost dominat de importurile de mere din Ucraina și Republica Moldova, care împreună au asigurat peste 83% din totalul cantității aduse în România.”, a spus Șelaru.
În primele șapte luni ale anului 2025, România a importat aproape 84.000 de tone de mere, în valoare totală de peste 63 milioane de euro.
”România a importat, în primele șapte luni ale anului 2025, aproape 84.000 de tone de mere, în valoare totală de peste 63 de milioane de euro.
Polonia rămâne principalul furnizor, cu 42.300 tone, adică 50,4% din totalul cantității importate, dar și cu o valoare de 31 de milioane de euro, reprezentând 49% din totalul cheltuielilor pentru importuri de mere.
Prețul mediu plătit pentru un kilogram de mere din Polonia a fost de 0,75 euro/kg.
Pe locul al doilea se situează Republica Moldova, cu peste 23.000 de tone, adică 28% din totalul cantității și 16 milioane de euro, echivalentul a peste 25% din valoarea totală.
Prețul mediu pentru merele moldovenești a fost de 0,73 euro/kg, cel mai mic dintre principalii 3 parteneri.
Italia ocupă poziția a treia, cu peste 9.000 de tone, reprezentând 11% din cantitatea totală, dar cu o valoare de 8 milioane de euro, adică 13% din total.
Prețul mediu plătit pentru merele italiene a fost de 0,88 euro/kg, cel mai ridicat dintre țările analizate.
Din aceste 3 țări, România importă aproape 90% din cantitatea totală de mere.”, a declarat Cristi Șelaru.
Prețul mediu al unui kilogram de mere a fost, în anul 2024, de 3,37 lei, la nivel național.
La începutul anului 2025, în luna ianuarie, kilogramul de mere se vindea cu 3,72 lei, iar în luna august a ajuns la 5,39 lei.
Asta înseamnă o creștere de 1,67 lei pe kilogram față de luna ianuarie, ceea ce reprezintă o scumpire de aproximativ 45% în doar șapte luni.
Datele centralizate la nivel național arată o creștere semnificativă a prețului mediu al merelor vândute în piețele agroalimentare și oboare.
În anul 2024, prețul mediu al unui kilogram de mere a fost de 4,51 lei.
În ianuarie 2025, acesta urcase deja la 4,78 lei, iar în august a atins 6,16 lei.
Creșterea din primele opt luni ale anului este de 1,38 lei pe kilogram, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 30% față de începutul anului.
Datele statistice arată o evoluție ascendentă a prețului mediu al merelor vândute direct de producători, la poarta fermei.
În 2024, prețul mediu a fost de 2,61 lei pe kilogram.
În ianuarie 2025, acesta a urcat la 2,86 lei, iar în august a ajuns la 3,95 lei.
Diferența dintre începutul și mijlocul anului este de 1,09 lei pe kilogram, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 40% în doar opt
Sectorul pomicol românesc traversează o perioadă de scădere continuă. Potrivit datelor oficiale, producția totală de mere a coborât de la 546.118 tone în 2020 la doar 494.765 de tone în 2024.
După un vârf înregistrat în 2021, când recolta totală a atins 602.630 de tone, trendul descendent s-a accentuat: în 2022 producția a scăzut la 551.923 de tone, apoi la 542.183 de tone în 2023, ajungând în 2024 la cel mai scăzut nivel.
Per ansamblu, România a pierdut aproape 108.000 tone de mere în cinci ani, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 17,5% față de anul de vârf 2021.
Producția medie de mere din livezile României continuă să se diminueze, potrivit datelor statistice oficiale.
În 2020, fiecare pom fructifer producea, în medie, 23 de kilograme de mere, iar în 2021 s-a înregistrat un vârf de 24 de kilograme.
Ulterior, producția a început să scadă: în 2022 și 2023, media a fost de 22 de kilograme per pom, iar în 2024 a coborât la 20 de kilograme.
În ansamblu, față de anul 2021, considerat unul favorabil, producția a scăzut cu aproximativ 17%, semn al problemelor tot mai mari cu care se confruntă sectorul pomicol.
”Statisticile arată că, în ciuda scăderii producției, numărul total de pomi de meri la nivel național s-a menținut aproape constant în perioada 2020–2024.
În 2020, România avea puțin peste 24 de milioane de meri, iar în 2021 s-a înregistrat o creștere până la aproape 25 de milioane de pomi.
În anii următori, numărul a rămas la un nivel similar: aproape 25 de milioane de meri în 2022, în 2023 a depășit cu puțin 25 de milioane, iar numărul s-a păstrat sensibil egal și în 2024.
Per ansamblu, în ultimii cinci ani, fondul pomicol a crescut cu aproximativ 1 milion de pomi, adică 4,2%, ceea ce arată că numărul plantațiilor nu s-a redus, însă randamentul per pom a scăzut.”, a mai precizat Cristi Șelaru.
Specialiștii subliniază că, deși livezile nu s-au diminuat numeric, îmbătrânirea plantațiilor, condițiile meteo și lipsa investițiilor în soiuri moderne au dus la scăderea producției medii la hectar și la pom.
Comentează