În intervenția sa de la panelul dedicat Finanțelor, Băncilor, Asigurărilor, Leasingului și Pieței de Capital din cadrul Bucharest Leaders’ Summit: A Roadmap to the Future, desfășurat miercuri, 5 noiembrie, la Institutul Național de Statistică, Dan Costin Nițescu, Consilier Senior al Guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a susținut un discurs amplu, articulat pe direcțiile strategice fundamentale pentru stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a economiei românești și a sistemului financiar național.
În debut, acesta a explicat importanța momentului istoric și a necesității de a privi politicile financiare în strânsă legătură cu leadershipul, coordonarea strategică și investiția în capitalul uman:
„Având în vedere evoluția dinamică a contextului actual, conversația noastră capătă o valență aparte. Nu putem începe această discuție despre perspective fără a ne referi la leadership, la coordonare, la capitalul uman – cea mai importantă resursă care poate activa toate aceste planuri pentru un viitor sustenabil. Contextele prezente și viitoare își pun amprenta asupra ecosistemelor financiare și asupra ecosistemelor economice.
Viitorul financiar este legat într-un sens direct de cadrul global, de cadrul european și de cadrul regional în care activăm, alături de contextul național, cu fundamentele pe care le cunoaștem și pe care, desigur, le dorim îmbunătățite.”
Nițescu a explicat că România nu poate fi analizată izolat, ci ca parte a unei regiuni în transformare, marcate de consolidare bancară și noi lanțuri de cooperare financiară:
„Regionalul, care reprezintă de fapt ‘noul global’, devine un catalizator, un punct de referință la care, cu toții, cred că trebuie să ne aliniem.
La nivelul Europei, inflația se plasează în continuare peste ținta de 2% pe termen mediu, iar economia continuă să înregistreze o creștere în pofida contextului internațional.
Surse importante de reziliență sunt bilanțurile companiilor private și reducerile anterioare ale gradului de îndatorare.
În regiunea în care se află și România regăsim, de asemenea, reziliență și evoluții favorabile în sectoarele bancare. Activele bancare totale din CEE (16 țări) au crescut de la aproximativ 2,2 trilioane euro în 2024, iar estimările arată că în 2026 vor depăși 2,5 trilioane euro.
Se observă o activitate intensă de fuziuni și achiziții în întreaga regiune, cu rezultate vizibile deja în 2025 – tendință prezentă și în România.”
Nițescu a subliniat ritmul accelerat de creștere a activelor bancare, dar și necesitatea creșterii nivelului de intermediere financiară:
„În România observăm o creștere a activelor bancare de la 821,7 miliarde lei în 2024 la 944,87 miliarde lei în septembrie 2025.
Este o creștere cu două cifre, pe fondul consolidării sistemului bancar.
Cu toate acestea, indicatorul active bancare / PIB rămâne la un nivel redus.
Acest aspect poate reprezenta nu doar o vulnerabilitate, ci și o oportunitate de dezvoltare accelerată.”
După analiza indicatorilor macroeconomici, Dan Costin Nițescu a atras atenția că piața muncii, deși rezilientă, dă primele semne de răcire. Acest aspect este esențial, întrucât tensiunile din piața muncii se transmit direct în costurile companiilor, în consumul intern și, implicit, în ritmul de creștere economică.
„Din perspectiva pieței muncii, care reprezintă un indicator agregat cu foarte multe influențe asupra tuturor sectoarelor economice, datele confirmă întreruperea tendinței de detensionare a pieței în trimestrul II 2025.
Ca semnal de politică, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au retras în septembrie, după slăbirea din iulie și august, îndeosebi în comerț.”
În continuare, Nițescu a explicat că România nu poate fi izolată de contextul geopolitic global. Deciziile privind securitatea, comerțul și investițiile în infrastructura critică vor influența bugetele publice și prioritățile economice în următorii ani.
„O preocupare deosebită o avem în privința escaladării tensiunilor comerciale, a contextului regional, a situației din Orientul Mijlociu, precum și în legătură cu planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE, care, evident, se vor putea translata și la nivelul României.”
În acest cadru, programele europene devin un instrument-cheie de modernizare și reechilibrare economică. Nițescu a insistat asupra faptului că absorbția nu este doar o problemă administrativă, ci una de proiectare strategică.
„Au o importanță deosebită programele cu fonduri europene — Programul NextGenerationEU, Programul SAFE, Fondul de Coeziune — miliarde care, cu siguranță, dacă avem capacitatea de a le aduce în economia României, vor crea multiple sinergii pentru toți stakeholderii, atât publici, cât și privați.
În ceea ce privește evoluția sectorului bancar, Nițescu a arătat că transformarea digitală trebuie privită ca pe o investiție strategică, nu ca pe un trend trecător.
„Evoluția strategică a sectorului bancar se axează, în mod evident, pe adoptarea relevantă a tehnologiilor. Companiile tehnologice atrag și investesc resurse financiare semnificative, punându-se foarte mare accent pe infrastructura tehnologică și pe componentele asociate, promisiunile fiind legate de creșterea productivității.
În măsura în care va exista o eventuală corecție în privința așteptărilor privind dinamica adoptării AI, o astfel de corecție poate genera neîncredere sau o anumită aversiune față de risc.”
Nițescu a evidențiat că România se află într-un moment critic în ceea ce privește patrimoniul economic acumulat în ultimele decenii. Transferul acestui capital către noua generație antreprenorială trebuie realizat profesionist, pentru a nu pierde valoarea creată.
„Resursele financiare aflate în sistemul bancar reprezintă economisirea și contribuția noastră a tuturor. Economisirea este un safety net.
Punctul de inflexiune este succesiunea în marile afaceri de familie.
Cu cât acest transfer se va face cu mai multă cunoaștere și cu îndrumare financiară profesionistă, cu atât resursele financiare vor rămâne în ecosistemul din România și vor continua să lucreze pentru competitivitatea economiei.”
În final, Nițescu a insistat că toate componentele sistemului financiar — bănci, asigurări, leasing, piață de capital, private equity — trebuie să coopereze, nu să funcționeze paralel.
„Este foarte mare nevoie de profesionalism, de consiliere orientată către valoare adăugată pe termen lung și, nu în ultimul rând, de empatie.
Reziliența reprezintă un avantaj competitiv.
Trebuie să o construim împreună — băncile și companiile.
Stâlpul principal rămâne încrederea reciprocă, pe care încercăm, cu toții, să o întărim.”
Comentează