Premium
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marţi, 29 noiembrie a.c., o declarație de presă, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:
„Bună ziua!
În cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care s-a desfăşurat astăzi, și s-a terminat acum puțin timp, ședința aferentă trimestrului IV al acestui an, au fost dezbătute teme importante care privesc securitatea naţională, stabilindu-se o serie de măsuri pentru consolidarea acesteia.
Temele incluse pe agendă şi supuse analizei CSAT sunt în deplină concordanţă atât cu Programul de activitate al Consiliului, cel în curs, pe anul acesta, cât şi cu problematicile de actualitate internă, dar, sigur, şi internaţională.
Am avut astăzi pe agenda CSAT, aşa cum am anunţat, adoptarea unei Strategii pe termen mediu şi lung privind relaţia României cu Republica Moldova.
Am spus atunci, în septembrie, când am inclus prima dată pe ordinea de zi a CSAT această temă în forma nouă, şi reiterez şi acum, faptul că este o relaţie extrem de importantă pentru noi, relația dintre România și Moldova, care trebuie să devină mai bună, mai performantă, mai pragmatică și mai previzibilă.
Ce este această Strategie? Este un Plan de Acţiuni privind abordarea strategică a relaţiei României cu Republica Moldova, care pleacă de la evaluarea cuprinzătoare şi cât mai realistă a stadiului acestei relaţii, în contextul european şi internaţional complicat pe care îl cunoaştem, inclusiv în urma evoluţiilor recente care au avut loc în Republica Moldova.
Obiectivul nostru strategic, aşa cum este reflectat în acest plan, pe care l-am aprobat astăzi, este integrarea europeană a Republicii Moldova, adică susţinerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană şi a conectării pro-europene a Chişinăului, cu instituţii puternice, o democraţie solidă, proces în care România poate şi trebuie să joace rolul principal.
Pentru asta, este nevoie de o radiografie clară şi sistemică a necesităţilor de sprijin şi a capacităţilor pe care le avem la dispoziţie, în toate domeniile de interes pentru acest obiectiv.
De aceea, efortul României va fi sistematizat şi concentrat instituţional, astfel încât rezultatele să fie vizibile, concrete şi palpabile pentru cetăţenii Republicii Moldova.
Cum este și firesc, responsabilitatea pentru atingerea acestui obiectiv nu revine doar României. Materializarea acestui parcurs este responsabilitatea principală a Republicii Moldova, care va trebui să îşi consolideze angajamentul pro-european prin continuarea în mod accelerat şi hotărât a procesului de implementare a reformelor structurale.
Pentru implementarea Planului de Acţiuni privind abordarea strategică a relaţiei României cu Republica Moldova va fi creat un grup de lucru interinstituţional, sub coordonarea Administraţiei Prezidenţiale, care va începe să lucreze în cel mai scurt timp.
Un alt moment important în cadrul şedinţei de astăzi a fost reprezentat de analiza şi aprobarea forţelor armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2017.
Reiterez faptul că participarea Armatei României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român este o componentă importantă a profilului strategic al României în cadrul comunităţii internaţionale.
În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, prin participarea la acest tip de misiuni şi operaţii se realizează promovarea stabilităţii şi securităţii regionale şi globale, precum şi cooperarea pentru combaterea terorismului internaţional.
Forţele puse la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale cuprind 1688 militari.
Comparativ cu anul 2016, numărul a crescut cu 507 militari. Din cei 1688 militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, în anul 2017, un număr de 1039 pot fi desfăşuraţi efectiv în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare, iar alţi 649 militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin, evident, în cazul în care apare o situație specială.
În acelaşi context, Ministerul Afacerilor Interne va pune la dispoziţie, în anul 2017, pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU un număr de 1527 de jandarmi şi poliţişti, din care 758 vor participa la misiuni şi 769 vor putea fi dislocaţi la ordin.
Efortul principal va fi reprezentat, în continuare, de participarea cu forţe şi mijloace la misiunea NATO din Afganistan - Resolute Support Mission, concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA din teatrul de operaţii din Balcani.
Un punct important pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi l-a reprezentat aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative pentru 2017, document care relevă principalele categorii de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale şi care are ca scop planificarea eficientă a activităţii de informare.
În continuarea şedinţei, membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la Evaluarea anuală privind Planul de Implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, având ca perioadă de referinţă intervalul septembrie 2015 - septembrie 2016.
Au fost relevate priorităţile conceptuale şi legislative, respectiv măsurile sau acţiunile pentru operaţionalizarea Strategiei, pe următoarele dimensiuni strategice: apărare, ordine publică, informaţii/contrainformaţii, dimensiunea economică şi energetică, diplomatică, managementul situaţiilor de criză, educaţie, sănătate, social, demografie şi patrimoniu.
Am decis ca această evaluare să fie înaintată Parlamentului României, în acelaşi timp cu Raportul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2016.
Doresc să subliniez că au fost depuse eforturi consistente pentru revizuirea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale, fiind elaborate, actualizate şi operaţionalizate documente de planificare a apărării şi strategii, cele mai importante fiind: Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Țării 2015-2019, Carta Albă a Apărării, Strategia Militară a României, Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015-2020, Strategia Serviciului Român de Informaţii 2015-2019.
În finalul şedinţei, am aprobat Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul viitor, document necesar realizării obiectivului constituţional al Consiliului, de organizare şi coordonare unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională.”
Întrebări din partea reprezentanților mass-media:
Jurnalist: Spuneați de acest grup de lucru care va funcționa cu Moldova. Cum începe acest grup de lucru? Pentru că Igor Dodon a avut declarații într-un interviu, în care v-a cerut dumneavoastră să ratificați acel tratat de frontieră și să renunțăm noi, românii, la acele „principii de unionism”.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu ne-am referit la diferite interviuri ale diferitelor personalități politice din Moldova. Noi ne referim la un demers foarte serios, foarte important și foarte necesar de clarificare a situației proiectelor și abordărilor din partea României pentru Moldova. Pentru noi, indiferent cine spune, ce spune unul sau altul, Moldova este foarte importantă și noi dorim să fim un partener care ajută Moldova.
Jurnalist: Ați avut vreo discuție cu Igor Dodon până acum?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am avut o discuție până acum.
Jurnalist: Îi veți răspunde la aceste declarații?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți că există uzanțe diplomatice. Acum, chiar dacă domnul Dodon nu este încă Președintele Moldovei, va înțelege și domnia sa, încet-încet, cum se procedează între Președinți.
Jurnalist: Are România pregătit un nou to-do-list pentru Republica Moldova, ca, în schimbul ajutorului financiar, să ceară continuarea reformelor și a parcursului european?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Noi nu vrem să avem o politică de constrângere sau obligare la anumite măsuri. Noi vrem să sprijinim Moldova și pe moldoveni. Și tocmai fiindcă dorim să o facem fără a anumite condiționări nedeclarate, ne-am apucat de aceste documente. Sigur - ne așteptăm, și o să spunem foarte clar acest lucru - că, în contrapartidă, ne așteptăm să continue modernizarea statului moldovean. Așteptăm reforme substanțiale și cu rezultate bune în foarte multe domenii, dar asta nu pentru a satisface o cerință, doar așa, a României, ci pentru a face Republica Moldova mai solidă.
Jurnalist: După alegerile prezidențiale, credeți, din analizele dumneavoastră, că Republica Moldova mai vrea să fie ajutată de România?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu sunt convins că vrea. România a fost și rămâne partenerul cel mai important pentru Republica Moldova. Noi avem numai intenții bune.
Jurnalist: Din analiza dumneavoastră, și eventual a CSAT, considerați că alegerea lui Dodon reprezintă un risc pentru parcursul european al Republicii Moldova?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Obiectivul nostru este să ajutăm Moldova să devină mai puternică, să aibă instituții mai puternice și să-și continue parcursul pro-european. Nu cred că în Moldova sunt, în realitate, politicieni care doresc să întrerupă parcursul pro-european.
Jurnalist: O întrebare şi pe un alt subiect, care este unul fierbinte zilele acestea. Legat de parada naţională, care au fost argumentele care au stat la baza deciziei Administraţiei Prezidenţiale de a nu-i invita pe cei cu probleme penale la paradă?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este ziua naţională, o zi dedicată unor manifestări foarte vizibile, care vor să sublinieze caracterul statului român de stat unitar, de stat de drept, de stat European, de stat membru NATO. Noi, prin manifestările de 1 Decembrie, nu dorim doar să omagiem trecutul, ci şi să creionăm viitorul României. Viitorul României se bazează pe respectarea valorilor Uniunii Europene, pe valorile NATO şi toate acestea au un punct comun foarte puternic: statul de drept. Şi atunci, cred că este bine să dăm semnale puternice, lesne de înţeles, şi de cetăţeanul simplu, şi de diplomatul titrat, că de la vârful statului se promovează curăţenia politică. Asta nu înseamnă, în niciun caz, că persoane care sunt acuzate, dar nu condamnate, nu sunt considerate, până una, alta, nevinovate. Doar că această nevinovăţie este un principiu pe care cu toţii îl respectăm şi considerăm că stă la baza statului de drept, doar că la vârful politicii acţionează şi alte criterii. Este o cutumă în toate statele democratice din Europa, din zona Nord-Atlantică, ca politicienii care au probleme de rezolvat cu justiţia, indiferent că sunt vinovaţi sau nevinovaţi, fac un pas înapoi până când îşi rezolvă problemele, după care, dacă trece un anumit timp, pot reveni în prim planul politicii. La noi această cutumă încă nu este bine cunoscută şi nu este bine respectată. Pentru a acoperi această lacună cutumiară am hotărât să fac invitaţiile aşa cum bine ştiţi.
Jurnalist: Vreau să vă întreb despre Strategia de Apărare a Țării în contextul în care România și-a asumat ca până în 2017 să acorde un 2% din PIB pentru Apărare. Dacă se va respecta acest Pact, atunci deficitul bugetar va depăși 3%, cât este convenit la nivel european. Ce se va întâmpla în această situație? Veți avea vreo discuție la nivel european pentru un fel de derogare în acest sens?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Se va respecta ceea ce s-a stabilit cu 2% pentru Apărare. Care va fi deficitul bugetar se va vedea din următorul proiect de buget, care va fi prezentat probabil de următorul Guvern. Și atunci, dacă se ajunge în zona critică de 3%, cu siguranță Guvernul va ști ce și cu cine să negocieze pentru a-și promova proiectul de buget.
Jurnalist: Ați avut la nivelul Administrației Prezidențiale sau la nivelul diplomației, până acum, vreun contact cu echipa de tranziție a Președintelui ales al Statelor Unite? Aveți vreo proiecție a felului cum va evolua Parteneriatul Strategic după aceste alegeri?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sunt convins că Parteneriatul Strategic va continua foarte bine. Dar, în afară de asta, da, și MAE și reprezentanța noastră de la Washington au primit instrucțiuni clare pentru a avea contacte cu echipa de tranziție și nu este niciun secret că România oricum are contacte multiple și pot să spun chiar foarte bune cu zona republicană din Statele Unite ale Americii.
Jurnalist: Deci sunteți optimist?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, sunt optimist.
Jurnalist: Aș vrea să vă rog, întâi, o lămurire legată de un răspuns anterior. Ați vorbit despre cutumă în invitațiile și în practicile europene legate de Ziua Națională. Aș vrea să vă întreb, pentru că totuși protocolul prevede ca a doua funcție în stat, Președintele Senatului, să fie invitat la astfel de evenimente, în schimb…
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Protocolul nu prevede așa ceva, singurul document legislativ care prevede anumite invitări este legea care clarifică ordinele naționale. Și acolo se prevede că purtătorii Ordinului „Steaua României” sunt invitați la manifestări oficiale.
Jurnalist: Cu toate acestea, fostul Președinte Traian Băsescu, care are și el niște probleme de lămurit în justiție, a fost invitat.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, l-am invitat.
Jurnalist: Și criteriile nu i se aplică și dumnealui?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ba da.
Jurnalist: A existat vreo solicitare din partea Ministrului de Interne pentru desecretizarea unor documente care țin de fondurile operative ale DIPI? Pentru că știm, procurorii DNA au făcut o astfel de solicitare.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred că aceste chestiuni sunt de discutat așa, într-o conferință de presă. Știți că CSAT are un regim special.
Jurnalist: Spuneați că nu ați discutat până acum cu Președintele ales al Republicii Moldova și voiam să vă întreb dacă ați avut însă o discuție cu Președintele ales al Statelor Unite.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Încă nu.
Jurnalist: O lămurire, pentru că aţi răspuns deja pe această temă fierbinte. Aţi fost acuzat că folosiți această recepţie în scop electoral pentru că, de pildă, aţi invitat-o pe doamna Alina Gorghiu, şeful PNL, dar nu şi pe doamna Firea care este Primarul Capitalei şi care nu are probleme penale. Cum răspundeţi acestor acuzaţii şi de ce aţi dat în acest fel invitaţiile?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În pregătirea evenimentelor de 1 Decembrie, au apărut, cum e destul de frecvent la noi, probleme. Bunăoară, s-a pus problema încă din noiembrie unde să se ţină parada. Arcul de Triumf a fost bine împachetat de constructori, iar Piaţa Constituţiei a fost deja dată unor organizatori pentru, cred, un târg de Crăciun. Şi atunci opţiunile au devenit foarte puţine. Ministerul Apărării Naţionale a dorit să organizeze exemplar aceste manifestări şi am fost de acord ca toată lumea să se implice în rezolvarea problemei de la Arcul de Triumf, pentru a permite organizarea paradei acolo. S-au implicat destul de mulţi, şi printre cei care s-au implicat a fost doamna Primar General, care a contribuit la deblocarea situaţiei şi la ajungerea în situaţia în care se poate face parada în zona Kiseleff – Arcul de Triumf. Ministerul Apărării a dorit, în recunoaşterea meritelor doamnei Primar General să-i facă o invitaţie specială la paradă, ceea ce s-a şi întâmplat, cu ştiinţa mea. Faptul că doamna Primar General a interpretat aşa cum a interpretat invitaţia mi se pare inelegant.
