România importă fertilizanți din Federația Rusă și nu numai, la fel ca Uniunea Europeană, de altfel. Recent, liderii europeni au declarat că blocul comunitar trebuie să reducă dependența de importurile de fertilizanți rusești, finanțând și în acest mod războiul de la graniță, dar și afectând producția europeană. Ca fapt divers, în martie anul acesta, România a importat cea mai mare cantitate de fertilizanți din Federația Rusă din ultimele luni martie din ultimii 10 ani. Și asta potrivit datelor oficiale ale Eurostat. Doar că noi nu mai avem industrie chimică și importul este absolut necesar de oriunde ar veni el.
După invadarea Ucrainei, Federația Rusă a redus drastic furnizarea de gaze prin conducte către UE, în încercarea de a pune presiune asupra guvernelor europene. În schimb, UE a început să construiască infrastructură pentru a importa gaze naturale lichefiate, ceea ce a ajutat la înlocuirea a 90% din livrările de conducte ale Rusiei și a redus prețurile de zece ori.
Cu toate acestea, eforturile herculeene ale Europei de a reduce dependența energetică de Rusia nu au fost egalate când vine vorba de îngrășăminte. Practic, fertilizanții din Federația Rusă au devenit noul gaz rusesc, alimentând lejer conflictul de la granițele Uniunii. În plus, ezitarea Consiliului European de a adăuga îngrășămintele la lista de sancțiuni aplicate Rusiei expune la faliment industria europeană a îngrășămintelor și accentuează insecuritatea alimentară a Europei.
”Potrivit datelor Eurostat, Oficiul European de Statistică, importurile de îngrășăminte din Rusia pentru lunile ianuarie-aprilie 2024 sunt net mai ridicate în volum față de aceeași perioadă a anului trecut. De exemplu, luna februarie 2024 ne arată importuri de fertilizanți din Rusia în același volum ca în februarie 2022, anul invaziei Ucrainei.
Practic, potrivit Eurostat, importurile de azot în UE din diferite origini în perioada 2022-23, primul an de război ruso-ucrainean, au crescut cu 34% față de perioada anterioară. Importurile de uree au crescut cu 53%, dublând efectiv volumele înregistrate în 2020-2021. Iar Rusia a contribuit în mod semnificativ, cu 40% din importurile de uree originare din Federație. În prezent, ureea rusească încă constituie aproape o treime din totalul importurilor la nivel de UE.”, a precizat Cristi Șelaru, consilier superior la Institutul Național de Statistică, pentru Agrojurnal de la Digi 24.
O soluție care se discută la nivel european este înlocuirea fertilizanților fosili cu cei bio, o piață în expansiune rapidă. Construirea de biorafinării și fabricarea de produse pe bază de bio sunt foarte importante pentru accelerarea tranziției de la fosile la produsele biobazate. Totuși, se estimează că vor fi necesari cincisprezece sau douăzeci de ani pentru a încheia această tranziție la soluții pe bază de fertilizanți bio.
Ajungem și la România, care nu are nicio politică națională pentru a compensa importurile de îngrășăminte. Analizând cifrele INS și Eurostat, ponderea importurilor din Federația Rusă este majoră.
”În primele două luni din anul acesta, 2024, România a plătit cel mai mult, 2 milioane de euro, pe îngrășămintele minerale sau chimice potasice importate din Germania. În Federația Rusă, România a trimis 1,1 milioane de euro, contravaloarea importurilor la această categorie de marfă, iar în Egipt am plătit puțin peste 318.000 de euro. Principalul furnizor de îngrășăminte minerale sau chimice fosfatice pentru România a fost Marocul, unde am plătit 4,5 milioane de euro, urmat de Bulgaria, cu 385 de mii de euro, și Egipt, cu 204.000 euro.
Studiind și datele Eurostat din 2024 referitoare la România, observăm că volumele importate din Rusia bat recordurile ultimilor ani pentru luna martie. Importurile de îngrășăminte din Rusia au crescut cu 300% în martie 2024 față de martie 2023 și cu 115% în martie 2024 față de martie 2022, anul invaziei. În fața unei provocări la fel de mari precum cea a gazului rusesc, blocul comunitar va fi obligat să își schițeze rapid o nouă strategie privitoare la această industrie, care se leagă direct de producția de hrană europeană și dependența de importuri.”, a mai precizat Cristi Șelaru, specialistul INS.
În prezent, pe lângă prețurile la gaze, reglementările stricte de decarbonizare de la Bruxelles și noile piețe de creștere pentru amoniac curat vor obliga industria îngrășămintelor cu azot integrată vertical din Europa să-și regândească strategia. Una dintre variante este ca amoniacul folosit în UE să fie produs în SUA și apoi exportat în blocul comunitar. Chiar și în aceste condiții, se pare că rezultă costuri scăzute pe o piață avidă de producție locală de fertilizanți.
Comentează