China a finalizat prima călătorie pe o nouă rută maritimă către Europa, traversând Arctica, un traseu pe care Beijingul îl promovează ca punct de plecare al unui coridor regulat în cadrul ambiţiosului său "Drum Polar al Mătăsii". Această ”autostradă polară” leagă Asia de Europa și reduce timpul de transport la doar 20 de zile, în timp ce pe actuala rută prin Canalul Suez călătoria durează cel puțin 40 de zile, informează Agerpres.
Cu această realizare logistică, gigantul asiatic urmăreşte să deschidă un al treilea coridor maritim către continentul european, să reducă costurile şi să îşi consolideze autonomia pe o hartă globală a rutelor din ce în ce mai instabilă.
Traversarea, în prezent sezonieră, promite timpi de tranzit mai scurţi şi emisii mai mici, dar ridică şi probleme cu privire la viabilitatea ecologică a unei rute care depinde de topirea accelerată a Arcticii şi de cooperarea cu Rusia.
China îşi propune să transforme această conexiune într-un serviciu regulat până în 2026, în timp ce lumea priveşte cum schimbările climatice transformă regiunile polare într-un nou câmp de luptă economic şi strategic.
Geopolitica din spatele "Autostrăzii Polare"
Nava container Istanbul Bridge a ajuns la Gdansk, în Polonia, acum două săptămâni, după o călătorie de 20 de zile din Ningbo (Zhejiang, estul Chinei), finalizând prima călătorie pe Ruta Arctică Express China-Europa, noua conexiune pe care Beijingul o integrează în "Drumul Polar al Mătăsii".
Pentru China, această rută reprezintă un al treilea coridor maritim între Asia şi Europa, alături de rutele tradiţionale care traversează Canalul Suez şi ocolesc Capul Bunei Speranţe.
Potrivit lui Yang Linsheng de la Academia Chineză de Ştiinţe, ţara "doreşte să încorporeze Pasajul de Nord-Est în sistemul său global de transport", ceea ce ar putea redirecţiona între 10% şi 30% din comerţul sino-european şi ar putea atenua congestia de pe rutele saturate.
Proiectul se bazează pe Ruta Maritimă Nordică a Rusiei, unde Moscova intenţionează să investească până la 1,8 trilioane de ruble (aproximativ 22 de miliarde de dolari) până în 2035 şi să menţină tranzitul spărgătoarelor de gheaţă pe tot parcursul anului, potrivit postului de televiziune de stat CCTV.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a declarat încă de la sfârşitul lunii septembrie că Beijingul va "coopera cu Rusia şi alte ţări interesate de dezvoltarea şi protejarea Arcticii".
Promisiuni de eficienţă şi limite sezoniere
Primul voiaj pe Ruta Arctică Express China-Europa a durat 20 de zile, cu două mai mult decât era planificat, comparativ cu cele 40 sau chiar 50 de zile de care are nevoie o navă pentru a traversa Canalul Suez sau a ocoli Capului Bunei Speranţe.
Obiectivul operaţional al Beijingului este de a reduce timpii de tranzit la 18 zile între porturile Ningbo şi Felixstowe (Regatul Unit).
Nava Istanbul Bridge a transportat aproximativ 4.100 de containere, mai puţine decât navele mari de containere de pe rutele tradiţionale, dar cu marfă cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi module fotovoltaice şi componente de baterii.
"Anterior, trecerea prin Suez dura 40 de zile, iar produsele riscau să se autodescarce; acum, cu doar 18 zile de călătorie, controlul calităţii este mai precis", a explicat presei Li Ming, manager de logistică al unei companii de energie regenerabilă.
Potrivit lui Yang Linsheng, noua rută poate scurta timpii de tranzit cu aproximativ 10 zile şi poate reduce costurile cu circa 35%.
Cu toate acestea, utilizarea sa rămâne limitată la lunile de vară, cu o fereastră de navigaţie de aproximativ 120 de zile, şi depinde de o infrastructură rusească încă insuficientă şi de costul ridicat de operare a spărgătoarelor de gheaţă în apele polare.
Topirea gheţii care deopotrivă deschide şi ameninţă ruta
Topirea accelerată din Arctica, unde temperaturile cresc de trei ori mai repede decât media globală, a deschis o fereastră de aproximativ patru luni care permite navigarea prin Pasajul de Nord-Est.
Potrivit Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice din SUA (NOAA), în Arctica, între 2023 şi 2024, a fost înregistrată a doua cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată, iar în martie 2025 stratul de gheaţă a atins cea mai mică extindere pe timp de iarnă de când au început măsurătorile prin satelit.
Ruta, prezentată de Beijing ca un model de "transport verde" cu până la 50% mai puţine emisii, presupune însă riscuri semnificative de mediu.
Traficul naval în apele polare poate elibera carbon negru, care accelerează topirea prin înnegrirea gheţii, şi poate favoriza propagarea speciilor invazive ataşate de cocă, conform studiilor Canadian and British Antarctic Survey.
"Arctica nu va înlocui Canalul Suez începând de mâine, dar va deveni un complement important", a declarat analistul Malte Humpert de la Institutul Arctic, în comentarii preluate de ziarul local The Paper.
China îşi propune să opereze ruta cu regularitate începând din 2026, un scenariu care va necesita o cooperare internaţională strânsă şi o guvernanţă de mediu care urmează să fie definită într-o Arctică din ce în ce mai deschisă şi mai disputată.
Comentează