La câteva ore după ce ultimul său prim-ministru a fost nevoit să demisioneze - incapabil să formeze un cabinet care să reziste mai mult de o zi - preşedintele francez Emmanuel Macron a fost văzut plimbându-se singur pe malul Senei, într-o dimineaţă rece de toamnă. Gărzile de corp păstrau distanţa, în faţă şi în spate, în timp ce el a trecut prin poarta de fier forjat şi se plimba pe faleza pietruită, îmbrăcat într-un palton negru. Scena, filmată de la distanţă şi difuzată la televiziunea franceză, a evocat imagini cu Charles de Gaulle căutând alinare pe câmpurile bătute de vânt ale Irlandei după demisia sa de la sfârşitul anilor 1960 – un lider care se retrăgea în sine pe măsură ce epoca sa politică se apropia de sfârşit, comentează Reuters, potrivit news.ro.
Emmanuel Macron este preşedinte până în 2027, dar demisia lui Sebastien Lecornu, al cincilea prim-ministru al său în decurs doi ani, a crescut şansele ca fostul „băiat de aur” al politicii franceze să nu reuşească să ajungă la sfârşitul ultimului său mandat.
Macron părea însă hotărât să evite acest destin luni, acordându-i lui Lecornu încă două zile pentru discuţii de ultimă oră cu opoziţia, în încercarea de a găsi o cale de ieşire din impas.
Cerându-i lui Lecornu să facă o ultimă încercare, Macron şi-a manifestat dezaprobarea faţă de singurele alte opţiuni cu care se confruntă – alegeri parlamentare anticipate, care ar putea da puterea extremei drepte, sau propria demisie, o măsură pe care a exclus-o în repetate rânduri.
Totuşi, marţi, inclusiv fostul premier Edouard Philippe, cândva un aliat apropiat, de altfel, primul şef al guvernului numit de Macron, a declarat la postul de radio RTL că este în favoarea unor alegeri prezidenţiale anticipate, din cauza actualei crize politice care cuprinde ţara.
Comentariile lui Philippe au fost reluate de Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Reunirea Naţională (RN), care a declarat într-un interviu separat la BFM TV că susţine mai întâi o dizolvare a parlamentului, urmată de alegeri prezidenţiale anticipate.
Pe măsură ce opţiunile i s-au redus, Macron, care este extrem de nepopular acasă, a devenit din ce în ce mai izolat pe plan intern, văzând cum foştii săi aliaţi se distanţează de el, încercând să-şi sporească şansele de a-i succeda la alegerile din 2027.
Aproape jumătate dintre francezi îl învinuiesc pe Macron pentru criza actuală, în timp ce 51% dintre ei cred că demisia sa ar putea fi soluţia pentru a ieşi din impas, potrivit unui sondaj Elabe realizat luni pentru BFMTV.
„Macron se află acum izolat, fără direcţie sau sprijin. Trebuie să tragă concluziile: fie demisia, fie dizolvarea”, a postat pe X deputatul de extremă dreapta Philippe Ballard, membru al RN.
Un pariu pierdut
De la pariul eşuat de anul trecut de a convoca alegeri legislative anticipate, care a dus la un parlament blocat, împărţit între trei blocuri ideologic opuse, Macron a încercat să se descurce cu guverne minoritare.
Hotărât să-şi păstreze moştenirea economică de reduceri fiscale şi reformă a pensiilor într-un moment în care investitorii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de deficitul uriaş al Franţei, Macron a numit prim-miniştri dintr-o alianţă ad-hoc între conservatori şi centrişti. Timp de peste un an, aceste guverne s-au străduit să adopte măsuri de reducere a deficitului. Doi prim-miniştri au căzut din cauza incapacităţii lor de a redresa finanţele publice, dar aşa-numitul soclu commun – sau „platforma comună” – a rezistat.
Situaţia s-a schimbat odată cu rebeliunea dramatică a lui Bruno Retailleau, cea mai proeminentă figură a conservatorilor, care, deşi păstrat în noul guvern, duminică seara a criticat public cabinetul lui Sebastien Lecornu la câteva ore după anunţarea componenţei acestuia.
Macron speră acum că Lecornu va reuşi să readucă conservatorii la masa negocierilor, oferindu-i astfel o şansă de salvare. În caz contrar, el ar putea numi un prim-ministru de stânga, dar insistenţa socialiştilor asupra introducerii unui impozit pe avere şi a anulării reformei pensiilor îi face greu de acceptat de către celelalte partide.
Presiunea asupra lui Macron se menține
În ciuda răgazului acordat luni lui Lecornu, presiunea asupra lui Macron nu va scădea.
Marine Le Pen, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), a cerut rapid dizolvarea parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate. Sondajele arată că partidul său conduce în intenţiile de vot.
„RN beneficiază de prăbuşirea centrului şi culege voturile de protest, văzând dizolvarea ca o ocazie unică de a guverna în sfârşit”, arată analistul politic Stewart Chau.
Apelurile la demisia lui Macron, cândva marginale, intră acum în mainstream.
„Interesul naţional al Franţei impune ca Emmanuel Macron să stabilească o dată pentru demisia sa, în scopul de a păstra instituţiile şi de a debloca o situaţie care a devenit inevitabilă după dizolvarea absurdă”, a declarat David Lisnard, primarul oraşului Cannes şi o figură conservatoare în ascensiune.
Macron a afirmat în repetate rânduri că intenţionează să-şi ducă mandatul până la capăt. Însă, având la dispoziţie puţine opţiuni acceptabile, el ar putea alege să-şi încheie preşedinţia cu un gest dramatic — la fel ca de Gaulle, care a demisionat în 1969.
Comentează