Guvernul a aprobat miercuri proiectul de rectificare bugetară, prin care, potrivit ministrului de Finanțe Alexandru Nazare, România revine „într-o zonă de proiecție realistă” în ceea ce privește finanțele publice.
„Am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite, a zonei de cheltuieli și a zonei de venituri, astfel încât aceste cheltuieli și venituri să fie proiectate cât mai realist posibil. Avem nevoie ca prin mesajul ca odată cu adoptarea rectificării să transmitem atât românilor cât și piețelor și investitorilor că revenim într-o zonă de seriozitate și disciplină financiară și schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele. Era un mesaj necesar și așteptat”, a declarat Nazare după ședința de Guvern.
Deficitul bugetar – 8,4% din PIB
Prin rectificare, Guvernul și-a propus să mențină un nivel important al investițiilor, care depășește 150 de miliarde de lei. De asemenea, au fost reglate sumele pentru zona de împrumut destinată PNRR pentru patru ministere.
„Ne-am propus să reglăm sumele pentru zona de împrumut, mai ales PNRR, pentru ministere cheie, care aveau epuizate aceste capitole de bugetare foarte importante pentru investiții. Aici discutăm de Ministerul Transporturilor, de Ministerul Economiei, de Ministerul Mediului și de Ministerul Dezvoltării. Toate aceste patru ministere nu mai aveau sume disponibile pentru zona de împrumut PNRR. Prin această rectificare, am reglat toate aceste probleme. Sunt în jur de 5 miliarde care sunt destinate acestei zone. De ce e importantă? Pentru că trebuie să intrăm într-o logică de accelerare a absorbției PNRR-ului, iar acești bani sunt importanți pentru obținerea țintelor din PNRR. Suntem la finalul discuției cu ultimele memorandumuri legate de PNRR și ne îndreptăm în linie dreaptă spre aprobarea renegocierii PNRR-ului", a mai spus Nazare.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a admis că rectificarea bugetară adoptată de Guvern nu a fost pe placul tuturor miniștrilor, întrucât sumele alocate au fost distribuite în funcție de execuția bugetară a fiecărui minister.
„Nu sunt nici câștigători, nici pierzători, vă pot spune că nu sunt foarte mulți miniștri mulțumiți, mai degrabă nemulțumiți”, a declarat Nazare miercuri seara.
Ministrul a explicat că repartizarea fondurilor a fost decisă pe criterii obiective, analizând cu atenție modul în care fiecare ordonator principal de credite și-a cheltuit bugetul până în prezent.
„N-aș vrea să intru în discuțiile legate de cât primește un minister sau alt minister, pentru că vă spun de pe acum că am analizat execuția fiecărui minister în parte”, a precizat oficialul.
Nazare a recunoscut că a fost nevoie de diplomație pentru a calma nemulțumirile și pentru a ajunge la o variantă acceptabilă a rectificării bugetare, astfel încât documentul să poată fi adoptat la începutul lunii noiembrie.
„Am încercat cu diplomație să temperez nemulțumirile și să ajungem la un compromis rezonabil”, a subliniat ministrul Finanțelor.
Ministrul Finanțelor a precizat că ținta de deficit bugetar pentru acest an este stabilită la 8,4% din PIB, nivel convenit împreună cu Comisia Europeană.
„Dacă ținta ar fi fost în zona de 8%, ar fi trebuit să obținem alte 8 miliarde până la sfârșitul anului, ceea ce ar fi pus o presiune foarte mare pe zona de investiții”, a explicat Nazare.
Guvernul a adoptat miercuri, în ședință extraordinară, proiectul de rectificare bugetară, prin care unor ministere li s-au alocat mai multe fonduri, în timp ce altora le-au fost diminuate.
Se suplimentează creditele bugetare astfel:
Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +20.074,6 milioane lei.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5.516,0 milioane lei, per sold.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2.473,0 milioane lei per sold.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: + 1.222,1 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (1.896,3 milioane lei) și pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 si din fondul de modernizare (200,0 milioane lei).
Ministerul Energiei: +1.198,8 milioane lei per sold.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 milioane lei, per sold.
Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025.
Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 milioane lei per sold, în principal pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanțare din PNRR.
Serviciul Român de Informații: +92,8 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+75,0 milioane lei) și asistență socială (+40,0 milioane lei).
Ministerul Justiției: +85,9 milioane lei per sold.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +70,0 milioane lei pentru titlul 51 „Transferuri între unități ale administrație publice”.
S-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite:
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: – 3.246,5 milioane lei, per sold.
Ministerul Sănătății: -2.661,2 milioane lei per sold, reprezentând economii identificate, în principal, la cheltuieli cu proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1.000,0 milioane lei) și PNRR (-1.400,0 milioane lei) stabilite în funcție de stadiul de implementare a acestora.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -1.849,2 milioane lei, per sold.
Ministerul Finanțelor: -668,3 milioane lei per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume la titlul bunuri și servicii (+50,0 milioane lei ) pentru plata serviciilor juridice pentru reprezentarea la curțile internaționale de arbitraj.
Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 milioane lei per sold.
Secretariatul General al Guvernului: -146,0 milioane lei per sold.
Serviciul de Telecomunicații Speciale: -127,6 milioane lei per sold.
Comentează