Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, în plenul Parlamentului, angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților. Șeful Executivului a explicat pe larg motivele acestui demers.
„Avem și avizul CSM, de data aceasta. E adevărat, negativ. Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani. Este acum la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a explicat premierul Ilie Bolojan.
De ce a ales Guvernul procedura angajării răspunderii
Bolojan a detaliat motivele fundamentale din spatele reformei:
1. Eliminarea inechităților sociale
„În primul rând, la un aspect de inechitate specială pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionari în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani”, a spus premierul.
2. Sustenabilitatea economiei și a sistemului de pensii
„Al doilea efect al acestui proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau au plecat din țară, sau au prins diferite formule de pensionare anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă pusă pe baze sănătoase.”, a explicat premierul.
„Acest proiect vine să răspundă acestei realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil, în anii următori, în așa fel încât, generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu, în activitate, să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificați, când ajung la o maturitate profesională, la 48 sau 50 de ani, își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 15 ani.”, a subliniat Bolojan.
3. Îndeplinirea jalonului PNRR și accesarea fondurilor europene
Premierul a avertizat că România riscă pierderi financiare semnificative dacă reforma nu este adoptată rapid: „Corectarea acestei nedreptăți este jalon în PNRR. Odată cu demararea procedurii de asumare a răspunderii, credem că sunt respectate condițiile astfel încât România să acceseze banii din fondurile europene”.
Comentează