Fostul premier Ilie Bolojan a lansat critici la adresa modului în care președintele Nicușor Dan a jucat în contextul crizei politice care a dus la căderea Guvernului. Deși a evitat să formuleze acuzații directe la adresa șefului statului, Bolojan a afirmat că nu a avut nicio înțelegere cu acesta în momentul în care și-a asumat funcția de premier și a lăsat să se înțeleagă că deciziile președintelui au contribuit la situația politică actuală.
Bolojan, atacuri indirecte la adresa lui Nicușor Dan
Întrebat dacă și-a asumat conducerea Guvernului bazându-se pe sprijinul lui Nicușor Dan, fostul premier a respins existența unei asemenea înțelegeri. „Nu mi-am asumat această răspundere având o înțelegere că președintele o să facă anumite lucruri”, a declarat Bolojan.
Acesta a adăugat că nu îi poate reproșa președintelui modul în care și-a exercitat mandatul, însă a subliniat că rezultatele sunt vizibile: „Președintele a ales să-și exercite mandatul așa cum a considerat de cuviință și astăzi avem efectele pe care le vedem”.
Discuția a pornit de la relația politică dintre cei doi în timpul campaniei prezidențiale din 2025, când numele lui Ilie Bolojan a fost asociat cu cel al lui Nicușor Dan, în special în turul al doilea al alegerilor. Fostul premier a respins însă ideea că ar fi existat un tandem sau o înțelegere politică.
Bolojan a susținut că numele său a fost folosit în campanie de mai mulți candidați, în încercarea de a obține capital electoral prin asocierea cu imaginea sa. El a afirmat că a cerut chiar ca numele său să nu mai fie folosit în aceste discuții.
„Este o tehnică de a te asocia cu oameni care poate să-ți aducă un plus sau măcar nu-ți aduce un minus. (...) Dar asta nu înseamnă că au fost ceva înțelegeri”, a explicat fostul premier.
În același interviu, Bolojan a criticat și modul în care a fost gestionată propunerea ca PNL să susțină o altă formulă guvernamentală, afirmând că nominalizarea lui Vasile-Daniel Veștea, fără consultarea conducerii partidului, nu a respectat spiritul democrației parlamentare.
„Să te consulți cu un partid atunci când faci o nominalizare de la vârful lui” este o chestiune de principiu, a afirmat Bolojan, care a precizat că liberalii au perceput demersul drept o formă de atac la adresa PNL.
Bolojan respinge o nouă coaliție cu PSD
Fostul premier a transmis și un mesaj ferm în privința unei eventuale reveniri a PNL într-o formulă de guvernare alături de PSD. În opinia sa, o asemenea decizie ar însemna repetarea greșelilor din perioada guvernării conduse de Klaus Iohannis, când cele două partide au format o coaliție.
Bolojan a invocat deficitele bugetare și cheltuielile excesive din 2023 și 2024, susținând că lipsa de performanță a guvernărilor respective a alimentat votul antisistem.
„Dacă PNL s-ar fi întors într-o formulă de coaliție cu PSD, ca să asigure stabilitate, nu făceam decât să repetăm niște erori majore care s-au întâmplat în mandatul președintelui Iohannis, în al doilea mandat”, a declarat fostul premier.
Acesta consideră că rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025 au transmis un avertisment puternic partidelor tradiționale, pe care PSD nu l-ar fi înțeles nici până în prezent.
„PSD n-a înțeles asta nici acum. Și Nicușor Dan n-a înțeles asta? Asta rămâne de văzut”, a afirmat Bolojan, referindu-se la mesajul transmis de alegători prin votul antisistem.
Bolojan: „Țara era într-o fundătură”
Ilie Bolojan a explicat și de ce a acceptat să preia conducerea Guvernului, în pofida riscurilor politice pe care le presupunea aplicarea măsurilor de corecție bugetară. Fostul premier a susținut că România se afla într-o situație dificilă și că era nevoie de asumarea unor decizii nepopulare.
„Pentru că țara noastră era într-o fundătură. Și în momentul în care nimeni dintre cei care sunt pe poziții nu vor să-și asume acest lucru și ești un om responsabil, atunci nu poți să vii doar la mese întinse. Trebuie să vii și să faci ceea ce trebuie când e greu”, a declarat Bolojan.
Acesta a recunoscut că știa că măsurile de corecție nu îi vor aduce popularitate și că riscul de a pierde politic era unul ridicat. A susținut însă că a încercat să traverseze această perioadă cu un cost cât mai mic pentru România.
Fostul premier a insistat că problemele economice ale țării sunt structurale și că nu pot fi rezolvate fără reformarea instituțiilor statului, reducerea cheltuielilor și stabilirea unor reguli care să limiteze privilegiile și risipa banului public.
