În orașul italian Napoli, mănăstirea Santa Maria la Nova, datând din secolul al XIII-lea, este cunoscută nu doar pentru arhitectura sa, ci și pentru un mister care a captivat imaginația turiștilor: aici s-ar afla mormântul lui Vlad Țepeș, faimosul domnitor român care a inspirat mitul Dracula. O legendă care, deși încă învăluită în controverse și incertitudini istorice, este valorificată cu măiestrie de localnici.
„Țeapă la Țepeș de 5 euro!” – ironia lui Dan Negru din Napoli
Recent, realizatorul TV Dan Negru a transmis de la fața locului un mesaj ironic și direct, care a făcut valuri în mediul online românesc: „5 euro de persoană la Țepeș! Țeapă? Italienii fac bani din turism, noi facem scandal – ba la salina Praid, ba la parada Pride.”
În filmulețul publicat, Dan Negru arată mănăstirea Santa Maria la Nova, un edificiu vechi și cu o stare vizibil degradată, și critică ușor taxa de intrare care ar putea, în opinia sa, să fie folosită și pentru restaurarea locului. „Uite, n-arăta prea bine”, spune el, arătând mormântul despre care italienii susțin că aparține lui Vlad Țepeș. Mai mult, în film apare și bustul domnitorului, iar Dan Negru menționează confuzia populară între personajul istoric Vlad Țepeș și Dracula, vampirul fictiv creat de Bram Stoker. Italienii folosesc chiar termenul „misterul mormântului lui Dracula” în promovarea turistică, recunoscând că numele Dracula vinde mai bine.
„Asta e mănăstirea Santa Maria la Nova din Napoli, e de prin secolul XIII și italienii spun că aici e mormântul lui Țepeș. 5 euro e intrarea, apoi de banii ăștia ar putea să o și restaureze, uite, n-arată prea bine. Ăsta zice-se că e mormântul, italienii spun că de fapt Țepeș n-ar fi murit în bătălia cu turcii așa cum mai învățăm noi pe la școală, și că, de fapt, Țepeș ar fi fost luat prizonier și că ar fi ajuns aici prin Italia.
E și o confuzie aici din care nu mai pricep nimic cea între Dracula și Vlad Țepeș: scrie misterul mormântului lui Dracula. Probabil vinde mai bine Dracula. Dar, totuși Dracula a fost personaj fictiv, vampirul lui Bram Stoker, pe când Țepeș a fost totuși domnitorul țării românești.
Un lucru e sigur dintre toate: Țepeș e singurul care a tăiat pădurile în folosul țării“, a spus Dan Negru pe filmare.
România în scandaluri, Italia în turism pe seama lui Țepeș
Pe fondul acestei legende care aduce turiști la Napoli, România pare să rateze o oportunitate de promovare a propriei istorii. În timp ce italienii monetizează eficient mitul, românii continuă să se certe pe teme care mai de care mai controversate, fără a se concentra pe promovarea patrimoniului național.
Dan Negru sintetizează această situație: „Italienii fac bani din turism, noi facem scandal – ba la salina Praid, ba la parada Pride.” Mesajul său este unul dur, dar realist, subliniind diferența între felul în care două țări tratează o figură istorică comună.
Legenda mormântului lui Vlad Țepeș și controversele istorice
De secole, soarta finală a lui Vlad Țepeș este învăluită în mister și legendă. Tradiția populară și majoritatea istoricilor din România susțin că domnitorul a murit în lupta cu otomanii, în 1476, fiind înmormântat în țară, în locuri precum mănăstirea Snagov sau Comana. Totuși, există și alte ipoteze care au stârnit interes internațional.
Un grup de cercetători estonieni și italieni au sugerat că Vlad Țepeș ar fi fost luat prizonier de turci, răscumpărat ulterior de fiica sa și dus în Italia, unde s-ar fi stins din viață și ar fi fost înmormântat în biserica Santa Maria la Nova din Napoli. Acest lucru ar explica anumite simboluri bizare din sculpturile bisericii: dragonul, asociat cu numele Dracula, și cei doi șerpi sau șacali înfățișați, ce ar reprezenta orașul Theba (veche denumire ce ar putea fi legată de Tepes).
Un alt element interesant al poveștii îl constituie legătura familiei lui Vlad Țepeș cu Ordinul Dragonului, o societate cavaleresca înființată în 1408 de regele Sigismund de Luxemburg. Tatăl lui Vlad Țepeș, Vlad Dracul, era membru al acestui ordin care lupta împotriva otomanilor și proteja creștinătatea.
Simbolurile dragonului, utilizate în sculpturile bisericii din Napoli, sunt interpretate de unii cercetători ca o dovadă indirectă a prezenței rămășițelor domnitorului în acea locație. Totuși, istoricii rămân prudenți, iar dezbaterile continuă.
Mănăstirea Santa Maria la Nova – între legendă și realitate
Biserica Santa Maria la Nova este o bijuterie arhitecturală medievală, însă starea actuală a clădirii lasă de dorit, iar taxa de intrare de 5 euro nu pare să fie reinvestită suficient în conservarea ei, după cum susțin turiștii și vizitatorii.
Pe lângă mormânt, există o cameră special amenajată unde este difuzat un videoclip explicativ despre misterul lui Vlad Țepeș, iar vizitatorii sunt atrași de istoria fascinantă și de aura legendară care învăluie locul.
Vlad Țepeș a fost un domnitor al Țării Românești cunoscut pentru cruzimea sa legendară, dar și pentru curajul său în fața invaziilor otomane. Numele său a devenit sinonim cu metodele dure de pedeapsă, iar porecla „Țepeș” vine tocmai de la practica de a trage în țeapă dușmanii.
În secolul al XIX-lea, Vlad Țepeș a inspirat personajul fictiv Dracula, creat de Bram Stoker, ceea ce a amplificat faima și misterul legat de numele său. Această confuzie între personajul istoric și vampirul literar este exploatată turistic, inclusiv în Italia.
Legenda lui Dracula și ignoranța care aduce profit
Istoria morții lui Vlad Țepeș este la fel de controversată ca și locul unde ar fi fost îngropat. Unele surse istorice susțin că a murit în luptă, în fața turcilor, fiind asasinat de propriii săi oameni, după ce s-a deghizat în turc pentru a scăpa. Alte surse indică faptul că ar fi fost decapitat, iar capul său trimis sultanului otoman, care ar fi poruncit să fie tras în țeapă.
În lipsa unor dovezi certe, legenda și misterul continuă să fascineze.
Cazul mormântului lui Vlad Țepeș din Napoli este un exemplu clar de cum o poveste istorică poate deveni o afacere turistică profitabilă, cu implicații culturale și economice majore. Italienii au înțeles să valorifice această legendă, în timp ce România pare să ignore sau să fie prinsă în polemici sterile.
După cum spune Dan Negru, „5 euro pentru Țepeș” la Napoli e un preț pe care turiștii îl plătesc fără scandal, în timp ce românii se dezbină pe lucruri mărunte...
Comentează