Candidații care vor să ocupe funcția de bașcan al Găgăuziei vor trebui să cunoască limba română. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a respins, vineri, 2 octombrie, sesizarea depusă de deputații Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care contestaseră prevederea din Codul electoral prin care cunoașterea limbii române este impusă celor care candidează pentru conducerea autonomiei. Decizia Curții este definitivă.
Judecătorii constituționali au examinat sesizarea nr. 188a/2026, semnată de 11 deputați socialiști. Aceștia contestaseră sintagma „și română” din articolul 161 alineatul (4) al Codului electoral.
Potrivit legislației în vigoare, pentru a putea candida la funcția de guvernator (bașcan) al Găgăuziei, o persoană trebuie să aibă cel puțin 35 de ani, să fi locuit sau să locuiască pe teritoriul autonomiei timp de cel puțin zece ani și să cunoască limbile găgăuză și română, potrivit Știripesurse.md.
Curtea Constituțională: Limba de stat este o valoare constituțională
Curtea a respins argumentele socialiștilor și a stabilit că obligativitatea cunoașterii limbii române pentru un candidat la conducerea Găgăuziei nu contravine Constituției.
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a arătat că limba de stat reprezintă o valoare constituțională și face parte din identitatea constituțională a Republicii Moldova. Această exigență este relevantă și pentru bașcan, care, prin natura funcției, trebuie să interacționeze cu autoritățile centrale ale statului.
Curtea a apreciat că impunerea acestei condiții urmărește asigurarea unei comunicări eficiente între autoritățile autonomiei și instituțiile centrale și contribuie la funcționarea coerentă a statului.
„Stabilirea condiției cunoașterii limbii române [...] nu poate fi considerată o condiție imprevizibilă”, a arătat Curtea în argumentarea prezentată la pronunțarea deciziei.
Socialiștii au cerut eliminarea condiției privind limba română
PSRM susținea că introducerea acestei obligații restrânge dreptul de a fi ales și că Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei nu prevede cunoașterea limbii române printre condițiile necesare pentru ocuparea funcției de bașcan.
În fața Curții, deputatul socialist Adrian Lebedinschi a invocat și faptul că o condiție similară nu este prevăzută pentru toate funcțiile importante din autonomie, dând ca exemplu președintele Adunării Populare a Găgăuziei.
Socialiștii au ridicat, de asemenea, problema modificării legislației electorale cu mai puțin de un an înaintea scrutinului, invocând standardele Comisiei de la Veneția privind stabilitatea legislației electorale. Curtea Constituțională nu a considerat însă aceste argumente suficiente pentru declararea neconstituțională a prevederii.
Regula va conta chiar la următoarele alegeri din Găgăuzia
Decizia are un efect imediat asupra viitoarei competiții electorale din autonomie. Alegerile pentru funcția de bașcan sunt programate pentru 15 noiembrie 2026, iar candidații vor trebui să îndeplinească și condiția privind cunoașterea limbii române.
Este pentru prima dată când această cerință va trebui aplicată efectiv într-un scrutin pentru conducerea autonomiei. Autoritățile electorale urmează să aplice mecanismul prin care candidații vor demonstra că îndeplinesc condiția prevăzută de lege.
Subiectul a produs deja efecte politice. Liderul PSRM, Igor Dodon, anunțase anterior că socialistul Grigorii Uzun nu va intra în cursa pentru funcția de bașcan, invocând inclusiv noua condiție referitoare la cunoașterea limbii române.
În urma hotărârii Curții Constituționale din 2 octombrie, prevederea rămâne în vigoare și va trebui respectată de toți candidații înscriși în cursa pentru conducerea Găgăuziei.
Comentează