Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) atrage atenţia asupra faptului că fenomenul propagandei pro-totalitare în mediul online devine o ameninţare gravă la adresa societăţii, în special la adresa tinerilor din România.
Într-o analiză realizată de Didona Goanţă, Consultant Comunicare Strategică şi colaborator IICCMER, prezentată în cadrul conferinţei Comunismul Românesc, ediţia a XIV-a, rezultă că doar din 200 de postări pe TikTok s-au înregistrat aproximativ 130 de milioane de vizualizări.
Acest fapt indică o expunere masivă a tinerilor la mesaje periculoase, menite să răspândească nostalgii pro-totalitare şi idei extremiste.
„Cifrele sunt doar vârful iceberg-ului într-un fenomen sistematic, coordonat şi pus în aplicare prin ferme de troll şi de boţi”, transmite IICCMER.
„În cadrul acestei analize, s-au identificat două tipologii principale de abordare a paginilor TikTok active în România, cu evoluţie şi strategie distincte:
1. Paginile create iniţial şi transferul de credibilitate
Aceste pagini au fost create în primii ani ai existenţei TikTok în România, în jurul anului 2017, având drept scop principal construirea şi transferul de credibilitate între utilizatori şi comunitate.
Iniţial, acestea au funcţionat ca platforme de exprimare a sentimentelor şi de consolidare a relaţiilor de încredere în rândul utilizatorilor.
Tip de conţinut:
În primele etape, conţinutul postat consta în imagini şi videoclipuri emoţionale, precum cele cu animale sau alte materiale cu impact sentimental, care rezonau cu publicul ţintă.
Acest tip de conţinut a avut rolul de a crea o atmosferă de apropiere şi de a întări legăturile între membrii comunităţii.
În jurul acestor pagini s-a format o comunitate solidă, iar încrederea a fost transferată de la administratori către utilizatori, consolidând astfel o relaţie de loialitate reciprocă.
Evoluţie:
Ulterior, aceste pagini au început să difuzeze conţinut cu tematică propagandistică de tip comunist, adresată comunităţilor deja formate.
În această etapă, s-a observat o schimbare strategică, în care loialitatea şi încrederea deja consolidate au fost utilizate în mod psihologic pentru a introduce mesaje de natură propagandistică, influenţând percepţiile şi opiniile publicului.
Această metodă a permis transferul subtil al credibilităţii iniţiale către conţinutul ideologic propagat.
2. Paginile de trolli şi boţi
Origine şi scop:
Aceste pagini au fost activate în mod intens spre sfârşitul anului 2021, fiind parte a unei strategii coordonate de influenţare şi manipulare pe platforma TikTok.
Spre deosebire de primele, acestea s-au concentrat direct pe propagandă, fără a construi o bază emoţională sau de încredere prealabilă.
Tip de conţinut:
Postările acestor pagini au fost concentrate din start pe propagandă comunistă, promovând mesaje politice şi ideologice de natură propagandistică.
În 2022, activitatea a crescut lent, însă în 2023 s-a înregistrat o dinamică accelerată, culminând cu un spike semnificativ în perioada alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul anului trecut.
Această creştere poate fi asociată unei strategii coordonate, sincronizate cu evenimentele politice majore din ţară, pentru a maximiza impactul influenţei asupra opiniei publice.
Evoluţie şi tendinţe recente:
După perioada de vârf din 2023, activitatea acestor pagini a continuat într-un ritm mai lent, însă fără a se opri complet.
În prezent, paginile de trolli şi boti generează în medie una sau două postări pe zi, menţinând o prezenţă constantă şi sporadică, menită să păstreze un nivel de influenţă şi să asigure o vizibilitate continuă mesajelor propagandistice”, se arată în raport.
Tactici de manipulare utilizate în conţinutul propagandistic
1. Strategia de manipulare prin neutralitate aparentă
Această tactică se bazează pe o prezentare a conţinutului într-un mod neutru, evitând exprimarea explicită a unei opinii sau a unui verdict.
Majoritatea postărilor care promovează realizările regimului comunist sau figura lui Nicolae Ceauşescu adoptă un ton subtil, invitând publicul să tragă propriile concluzii.
Exemple frecvente includ expresii precum "Uitaţi-vă la acest filmuleţ şi trageţi singur concluziile".
Scopul acestei metode este de a crea impresia că spectatorul sau ascultătorul îşi formează propria opinie, fără a fi influenţat direct de cel care distribuie conţinutul.
Această abordare reduce rezistenţa la mesaj, deoarece publicul se simte liber să-şi formeze propriile păreri, însă în realitate, conţinutul vizual şi mesajele subtile sunt concepute pentru a ghida percepţiile şi a influenţa opiniile în mod subtil. Astfel, neutralitatea aparentă devine o metodă eficientă de persuasiune indirectă.
2. Utilizarea elementelor vizuale şi sonore moderne pentru crearea unei imagini "cool"
A doua tactică de manipulare constă în integrarea elementelor vizuale şi sonore atractive, care să se alinieze stilului de viaţă actual, pentru a face mesajele propagandistice accesibile şi plăcute pentru publicul tânăr.
Aceasta se realizează prin utilizarea unor muzici ritmate, culori şi imagini stilizate, menite să capteze atenţia rapid şi să creeze o asociere pozitivă cu conţinutul transmis. Prin această metodă, mesajele propagandistice sunt percepute ca fiind "cool" şi în ton cu stilul de viaţă nu foarte diferit de cel actual.
Cele mai răspândite narative în aceste postări
- Portretizarea lui Nicolae Ceauşescu ca un personaj patriot şi lider autentic;
- Prezentarea realizărilor regimului comunist;
- Relatarea achitării datoriei externe şi corelarea cu situaţia actuală a României;
- Promovarea ideii de independenţă şi suveranitate naţională;
- Prezentarea unor planuri fantasmagorice de viitor ale lui Ceauşescu, motiv pentru care ar fi fost executat”, se arată în raportul IICCMER.
Poziția președintelui executiv al IICCMER
Preşedintele executiv al IICCMER, Florin - Daniel Şandru, afirmă: "Fenomenul nostalgiilor pro-totalitare în mediul online reprezintă o ameninţare reală, avem nevoie de o reacţie rapidă şi coordonată pentru a contracara dezinformarea şi manipularea în rândul tinerilor. Este urgent ca autorităţile, instituţiile şi societatea civilă să ia măsuri. Monitorizarea, demantelarea reţelelor de trolli şi boti, precum şi campanii strategice de combatere a dezinformării trebuie să devină prioritate naţională. Răspândirea acestor mesaje trebuie oprită înainte ca efectele să devină ireversibile, iar valorile democratice să fie înlocuite cu ideologii totalitare. Societatea românească trebuie să conştientizeze pericolul şi să acţioneze cu fermitate pentru a proteja identitatea, istoria şi viitorul generaţiei sale. Nu mai putem amâna''.
Comentează