Preşedintele Nicuşor Dan a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, elemente ale Strategiei Naţionale de apărare, precizând că documentul introduce conceptul de independenţă solidară. În acest context, șeful statului a declarat că întrebarea care se pune este câtă încredere are cetățeanul în statul român și care este disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra.
„Un element important este că prezentăm această strategie din perspectiva cetățeanului, adică nu vrem să apărăm statul, ci vrem să apărăm cetățeanul care trăiește în acest stat.
Întrebarea care se pune este câtă încredere are cetățeanul în acest instrument - statul - și care este disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra.
Nu știu dacă răspunsul este cel mai fericit și tocmai acesta este rostul nostru și parte din această strategie despre a corecta decalajul între un avans al societății pe care l-am făcut pe multe planuri, inclusiv economic și cu rămânere în urmă a administrației publice față de așteptările acestei societăți care s-a maturizat în multe aspecte”, a declarat șeful statului.
Dan a subliniat că conceptul central al acestei strategii este de independență solidară, adică pe de-o parte acțiunile statului român, al administrației să fie în sensul apărării și confirmării unei identități, a unui mod de a fi în lume și în acest sens în relațiile sale externe să apere interesele României în mod expres și pe de altă parte să păstreze jumătatea solidară a acestui concept, să păstreze angajamentele și toate parteneriatele internaționale pe care România le are.
Ce este diferit
Strategia diferă de cele care au fost până acum prin faptul că contextul este diferit, a precizat șeful statului.
„Și care este contextul geopolitic diferit față de perioadele anterioare: în primul rând vedem că ordinea internațională este pusă în discuție. Războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem cumva o tendință de regrupare a statelor autoritare și vedem o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Aceasta este partea militară a contextului, strict geopolitică.
Vedem apoi o evoluție tehnologică cu creștere exponențială, inclusiv inteligență artificială, deci nu mai suntem într-un context în care puterea militară și capacitatea de apărare este proporțională cu economia și cu investițiile în apărare.
Deci cine nu reușește să facă saltul tehnologic pe care alții îl fac va fi penalizat mult mai mult decât s-a întâmplat până acum. În același cadru, fenomenul global de digitalizare și interacțiunea cu rețelele sociale dă liber unor acțiuni de manipulare și dezinformare, pentru care trebuie să ai pregătite niște mijloace specifice de apărare.
O noutate este, bineînțeles, schimbarea raporturilor economice: vedem un protecționism economic, vedem o luptă pe resurse critice și o limitare a accesului la resurse critice, vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice mai mult decât o vedeam în anii precedenți, vedem radicalizare și o creștere a tendințelor antidemocratice care sunt inclusiv întreținute de actori statali, vedem o creștere a amenințărilor transnaționale, transfrontaliere, trafic de droguri, migrație ilegală, și nu în ultimul rând vedem efecte mai puternice ale schimbărilor climatice.
Cam acestea sunt elementele de context global care necesită acțiuni și elemente de strategie care să fie diferite de cele cu care eram obișnuiți”, a arătat președintele.
Comentează