DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

VIDEO Patriarhul Daniel a sfințit o catedrală ortodoxă cu dvere din catifea și încălzire prin pardoseală

ziarullumina.ro
patriarh catedrala BOR

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a declarat duminică, la Oradea, că sfinţirea noii Catedrale din localitate, după 25 de ani de construcţie, reprezintă un eveniment mare şi binecuvântat pentru BOR, în general, şi în mod special, pentru Episcopia locală, potrivit Agerpres.

"Este un eveniment mare şi binecuvântat pentru Biserica Ortodoxă a României, în general, şi, în mod special, pentru Episcopia ortodoxă a Oradiei, care doreşte să păstreze vie flacăra credinţei ortodoxe strămoşeşti şi să sporească dragostea faţă de valorile spiritualităţii româneşti. Dar sfinţirea aceasta este, în acelaşi timp, un act de cult şi un moment de cultivare a recunoştinţei pentru înaintaşii noştri. Este un moment istoric, plin de emoţie duhovnicească menit să puncteze alte momente istorice, cultivând astfel comuniunea între generaţii", a spus înaltul ierarh.

Preafericitul Daniel a participat duminică, alături de Episcopul locului, Sofronie, şi alţi 20 de ierarhi din Sfântul Sinod al BOR, la sfinţirea Catedralei ortodoxe "Învierea Domnului" din imediata apropiere a Cetăţii Oradea.

Cei peste 2.000 de credincioşi au asistat în jurul clădirii la eveniment, pe platoul din faţă şi pe şoseaua închisă traficului rutier. Programul oficial a fost transmis prin staţii de sonorizare şi pe două ecrane mari montate în părţile laterale ale catedralei. Din cauza măsurilor de prevenţie privind limitarea răspândirii COVID-19, accesul în interiorul catedralei a fost restricţionat ca număr, făcându-se pe bază de invitaţii.

PF Daniel a vorbit despre însemnătatea deosebită a acestei zile pentru Eparhia ortodoxă a Oradiei, la împlinirea celor 100 de ani de la reînfiinţarea sa în drepturile de odinioară, la aniversarea celor 340 de ani de la prima atestare documentară, precum şi a celor 325 de ani de la menţionarea acestei vechi eparhii în Diploma Împăratului austriac Leopold I în 1695.

Potrivit patriarhului, eparhia care nu a fost niciodată desfiinţată oficial, ci a rămas cu scaun episcopal vacant.

El a prezentat şi procesul lung de construire a catedralei ortodoxe, care s-a dorit a fi iniţial Biserica cu Soare, comparativ cu Biserica cu Lună, fostă catedrală episcopală provizorie.

Proiectul Bisericii cu Soare s-a născut în 1920, la iniţiativa Episcopului Roman Ciorogariu, preluată de Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei, dar visul celor doi nu s-a putut realiza din cauza vitregiilor vremurilor: izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, instaurarea regimului comunist.

Abia după 1989 proiectul a fost reluat şi, în 1995, Patriarhul Teoctist şi Episcopul Ioan Mihălţan au sfinţit piatra de temelie în locaţia actuală. După 2007, odată cu întronizarea Episcopului Sofronie, lucrările au avansat în ritm susţinut.

"Această nouă catedrală pe care clerul şi credincioşii Episcopiei Oradiei o oferă Mântuitorului Iisus Hristos ca dar sau ofrandă a credinţei, hărniciei, înţelepciunii, priceperii şi dărniciei lor, devine prin sfinţire poartă a Cerului şi casă a lui Dumnezeu. (...) Dumnezeu este pretutindeni prezent, dar în modul cel mai solemn şi receptiv este prezent în biserică, în casa închinată lui, prin sfinţire. Aici el vede şi ascultă pe cei care îl cheamă în rugăciune, ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi primesc sfintele lui taine, ca arvună a vieţii veşnice", a spus Patriarhul.

El a înmânat mai multe distincţii sau ordine bisericeşti unor preoţi şi protopopi, dar şi omului de afaceri Viorel Micula şi soţiei acestuia, Doina Micula, a căror contribuţie, a spus ierarhul, a fost una importantă. "Doamna Doina Micula a plătit pentru clopotele făcute la Innsbruck şi n-a fost o lucrare ieftină", a precizat Patriarhul Daniel.

Înainte să-i dea cuvântul Episcopului Sofronie, Întâistătătorul BOR i-a oferit acestuia câteva daruri pentru noua catedrală, între care o cruce episcopală şi tămâie naturală adusă din Oman, precum şi un DVD-ul "Biserica în timp de pandemie".

Catedrala Episcopală "Învierea Domnului" din Oradea a fost sfinţită, duminică, de Patriarhul Daniel, împreună cu un sobor de preoţi.

Vizita Patriarhului Daniel în Bihor are loc în contextul în care Episcopia ortodoxă a Oradiei marchează, în anul 2020, aniversarea celor 100 de ani de la reînfiinţarea Eparhiei ortodoxe de Oradea, prin Decretul Regal semnat de Regele Ferdinand I Întregitorul la 30 august 1920. Tot în acest an se împlinesc 340 de ani de la prima atestare documentară oficială a Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, în anul 1680, dar şi 325 de ani de la menţionarea Episcopiei Ortodoxe a Oradiei şi a ierarhului ei de atunci, Efrem, în Diploma Împăratului austriac Leopold I din anul 1695.

Patriarhul Daniel a mai oficiat, sâmbătă, alături de un sobor de preoţi, şi slujba de sfinţire a noii biserici "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Izbuc, de la poalele Munţilor Codru Moma.

Catedrala a fost construită în faţa Cetăţii Oradea, legată de ea printr-un un pod de lemn, fiind locul unde a campat voievodul Mihai Viteazul cu trupele sale, când a poposit la Oradea. Catedrala episcopală "Învierea Domnului" este visul episcopului Roman Ciorogariu al Oradiei, care, în anul 1925, a iniţiat acest proiect al construirii unei noi catedrale ortodoxe în municipiul Oradea, dorită a se numi Catedrala cu Soare.

Potrivit purtătorului de cuvânt al episcopiei, părintele Cristian Rus, aceasta nu a fost posibil să fie construită în anii aceia, dar nici în perioada regimului comunist ateu, abia după anul 1990, prin gripa episcopului Vasile Coman al Oradiei, reuşindu-se reluarea acestui proiect deosebit de important pentru Episcopia ortodoxă a Oradiei.

Piatra de temelie a lăcaşului a fost aşezată şi sfinţită de Patriarhul Teoctist al României în ziua de 4 iunie 1995. De atunci până în prezent s-a lucrat continuu. A fost ridicată catedrala, a fost acoperită cu tablă de cupru, au fost aşezate crucea mare aurită de pe turla centrală, cele două cruci aurite de pe turlele mici şi alte patru cruci mici aurite pe frontoane, şi a fost placată pe exterior cu marmură roşie şi piatră de Podeni. De asemenea, au fost ridicate şi montate cele cinci clopote realizate la Innsbruck, în Austria.

În interior a început decorarea sfântului lăcaş, fiind realizate, până în prezent, pictarea absidei sfântului altar în tehnica mozaicului şi montarea iconostasului din marmură cu icoane în mozaic, precum şi pavarea altarului şi a soleei cu marmură din Grecia.

Pe faţada principală a sfântului lăcaş o icoană în mozaic de mari dimensiuni reprezentând Învierea Domnului, hramul principal al bisericii, copie după originalul de la Mănăstirea Daphni din Grecia.

Catedrala este construită în stilul ştefaniono-rareşian, stilul moldovenesc, având o înălţime de 67 de metri de la sol până în vârful celei mai înalte cruci.

Hramul principal al Catedralei episcopale este "Învierea Domnului", dar şi "Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei".

Din anul 2005, când s-a amenajat un paraclis la demisol, s-a început slujirea liturgică în acest lăcaş

În anul 2012, după tencuirea interiorului, montarea ferestrelor, a uşilor interioare şi a uşilor de la intrarea principală, din lemn masiv, copie după uşile Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol, din noaptea de Paşte s-a început slujirea liturgică în catedrala propriu-zisă.

În anul Centenarului Marii Uniri, 2018, au fost finalizate sistemele de stingere a incendiilor şi s-au demarat lucrările de pavare a interiorului cu marmură de Cavala, Grecia, şi cu mozaic pavimentar, reuşindu-se pavarea Sfântului Altar şi a soleei, iar Sfânta Masă a fost placată integral cu marmură.

În anul 2019 s-a montat şi s-a pus în funcţiune grupul electrogen independent pentru funcţionalitatea deplină a sistemelor de prevenire şi stingere a incendiilor. S-au continuat lucrările de placare şi pavare cu marmură de către meşteri din Grecia, reuşindu-se finalizarea placării cu marmură a pereţilor din altar şi din jurul soleei, până la înălţimea de 1.70 m. Totodată, s-a început pictarea absidei Sfântului Altar în tehnica mozaicului.

În data de 7 noiembrie 2019 s-a convocat comisia pentru recepţia lucrărilor de construcţie la Catedrala Episcopală, în acest sens încheindu-se procesul verbal de recepţie finală, ulterior emiţându-se Autorizaţia de luare în folosinţă nr. 820 / 13 decembrie 2019.

În anul 2020 s-a finalizat şi montat iconostasul din marmură, executat în Tesalonic, Grecia, cu icoane în mozaic realizate în România, la Iaşi, precum şi pictarea în totalitate a absidei Sfântului Altar în tehnica mozaicului (175 mp), de către o echipă de artişti de la Art Georgies din Iaşi.

Catedrala a fost înzestrată cu obiecte de cult realizate la Atelierele Patriarhiei: Chivot, Evanghelie, Sfinte Vase, cruci de binecuvântare, sfeşnice, cădelniţe, candele, vas de aghiasmă şi alte obiecte folosite la sfintele slujbe. La uşile împărăteşti şi diaconeşti au fost montate dvere din catifea, brodate, cusute în atelierele de croitorie de la Mănăstirea Sfânta Cruce din Oradea.

Catedrala beneficiază de un sistem de încălzire prin pardoseală în interior, dar a fost montat un sistem de degivrare şi sub scările principale de acces în lăcaş, pentru a evita îngheţarea apei şi alunecarea credincioşilor pe trepte.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.