Polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române efectuează marți, 25 noiembrie, 17 percheziții domiciliare în județul Suceava, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Descinderile au avut loc atât la sediile unor instituții publice, cât și la locuințele unor persoane suspectate că ar fi fost implicate în emiterea ilegală a unor documente de identitate. Ancheta este desfășurată în cadrul unui dosar penal ce vizează fapte de fals informatic comise de funcționari publici, precum și infracțiuni de uz de fals și complicitate la fals informatic în cazul beneficiarilor actelor.
UPDATE - Percheziții și în București, funcționari și intermediari vizați
Potrivit unor informații obținute pe surse, dintre cele 17 percheziții efectuate luni, 15 au avut loc în județul Suceava, majoritatea în comuna Dumbrăveni, în satele Dumbrăveni și Sălăgeni. Descinderile au vizat Primăria Dumbrăveni, Serviciul Public de Evidență a Populației din localitate, locuința primarului, ale unor funcționari ai instituțiilor locale, precum și domiciliile unor persoane care ar fi luat în spațiu cetățeni străini pentru a facilita obținerea unor acte de identitate românești, în vederea obținerii ulterioare a pașaportului. Alte două percheziții au fost desfășurate în București, la adrese din sectoarele 1 și 3, unde locuiesc persoane suspectate că ar fi avut legături cu rețeaua aflată în atenția anchetatorilor.
Potrivit IGPR, investigația are ca obiect destructurarea unei rețele care ar fi obținut documente de identitate românești ce nu reflectau realitatea privind domiciliul sau cetățenia titularilor. Rețeaua ar fi acționat prin intermediul unor angajați ai unui serviciu de evidență a populației și ai unei primării din județul Suceava. Printre persoanele care ar fi beneficiat de astfel de acte se numără cetățeni născuți în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fostul spațiu ex-sovietic.
Datele falsificate vizau atât certificate de cetățenie presupus contrafăcute, cât și stabilirea unui domiciliu fictiv, în condițiile în care beneficiarii nu ar fi locuit niciodată la adresele declarate. Obținerea identității și a cetățeniei române ar fi fost astfel facilitată pe baza unor documente nereale, folosite ulterior în procesul de eliberare a actelor.
Domicilii fictive și declarații false
Conform sursei citate, persoanele vizate ar fi obținut cărți de identitate înregistrând domicilii la imobile aparținând unor cetățeni români care nu aveau legătură cu spațiile respective. În unele cazuri, locațiile erau clădiri improprii sau dezafectate, iar în altele declarațiile de luare în spațiu ar fi fost întocmite fără acordul proprietarilor. Procedurile ar fi fost derulate fără prezența efectivă a solicitanților în fața funcționarilor publici, fiind utilizate documente falsificate pentru a simula legalitatea demersului.
Pentru 18 dintre beneficiarii actelor, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale, întrucât aceștia ar fi obținut atât cărți de identitate, cât și pașapoarte pe baza unor certificate de cetățenie română falsificate anterior. Ancheta urmărește stabilirea întregii activități infracționale, inclusiv identificarea tuturor funcționarilor implicați în eliberarea actelor.
În cadrul operațiunii, polițiștii au beneficiat de sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, al specialiștilor Institutului Național de Criminalistică, precum și al luptătorilor Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale. De asemenea, au fost implicate echipe ale serviciilor de acțiuni speciale din județele Suceava, Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Vrancea și Bistrița-Năsăud, precum și Serviciul tehnic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Comentează