Premium
Şase tulnicărese din Ţara Moţilor şi un compozitor din Belgia vor cântă din Negreşti, judeţul Vaslui, la Outernational Virtual Festival.
Concertul susţinut de "Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu", organizat de platforma culturală The Attic, va putea fi vizionat duminică, 26 iulie, de la ora 15.00, pe pagina de Facebook a ICR, potrivit news.ro.
Citește și: Hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României (integral)
De asemenea, cu acest prilej va putea fi vizionat, în premieră, un scurt documentar, "The Attic Magazine prezintă: Ansamblul Tulnicăreselor din comuna Avram Iancu şi Milan W, o combinaţie între folclor şi modern", filmat în luna mai 2019, pe durata rezidenţei artistice a muzicianului Milan Warmoeskerken în comuna Avram Iancu din judeţul Alba.
Colaborarea dintre compozitorul flamand de muzică electronică Milan Warmoeskerken şi a DJ-ului Dragoş Rusu, curator al proiectului şi coordonator al platformei The Attic, a fost un experiment prezentat în belgia, în cadrul festivalului Europalia, unde tulnicul era cunoscut graţie Muzeului Instrumentelor Muzicale din Bruxelles.
Tulnic, instrument aerofon de trei metri, realizat din molid
Instrument aerofon cu lungimea de până la trei metri, tulnicul este realizat manual din molid, rezonanţa sonică fiind influenţată de cât de uscat sau de umed este lemnul. Înainte de a cânta la tulnic, interpretele din comuna Avram Iancu îl udă la râu, fiind uneori o provocare să găsească nivelul optim de umezire pentru a emite cele mai puternice sunete. Fiind folosit încă din perioada medieval ca instrument de comunicare (chemarea oastei la luptă, chemare la clacă, semnalizarea păstorilor etc), tulnicul a căpătat valenţe muzicale mult mai târziu (în secolul al XIX-lea), fiind unul dintre puţinele instrumente pentru suflat pentru care aproape că nu există compoziţii.
Prima compoziţie în cheie modernă, electroacustică, pentru tulnic, a fost compusă de artistul belgian Milan Warmoeskerken pentru Europalia, deconstruind şi recompunând, în timp real, cu ajutorul sintetizatorului, sunetul tulnicului, şi aplicând întregului spectru sonor noi palete de sunete, adaptate la sunetele arhaice pe care tulnicul este capabil să le reproducă.
Având vârste cuprinse între 15 şi 83 de ani, cele şase tulnicărese din Ţara Moţilor au învăţat să cânte din generaţie în generaţie, păstrând tradiţia locală, "după ureche". Maria Coroiu (83 ani) cântă de la vârsta de 10 ani şi spune că doar copiii îi sunt mai dragi ca tulnicul. Eugenia Gavra (64 ani) îşi aminteşte cu nostalgie de fosta sa profesoară, Elena Pogan, care a creat chiar un ansamblu în comună.
În 2020, festivalul Outernational - o ediţie specială a festivalului Outernational Days - desfăşurat între 25 şi 26 iulie, migrează în spaţiul rural, în comuna Negreşti din judeţul Vaslui, după trei ediţii anterioare organizate în Bucureşti.
Festivalul va fi difuzat online, pe Facebook, şi va include concerte live, scurtmetraje, panel-uri de discuţii şi conferinţe. Vor cânta atât trupe şi artişti români - Ansamblul Anton Pann, Bogdana Dima & Diana Miron, Corina Sârghi şi Taraful Jean Americanu, Mitoş Micleuşanu, Multumult, Sillyconductor, etc - cât şi artişti străini - Mohamad Zatari (Siria) & Avadhut Kasinadhuni (India) & Sara Nezamoleslami (Iran), Stefan Fraunberger (Austria), Katharina Ernst (Austria). Festivalul va include şi o apariţie specială a Fanfarei de la Valea Mare din judeţul Vaslui, precum şi concertul Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu (proiect curatoriat de Dragoş Rusu, fondator The Attic, ce a debutat în 2019 la festivalul Europalia-România din Belgia).
Programul festivalului va include, printre altele, o discuţie despre situaţia pădurilor din România şi a defrişărilor abuzive, precum şi două filme de scurtmetraj ce evocă spaţiul rural românesc.
Festivalul Outernational promovează diversitatea în toate formele ei şi militează pentru incluziunea socială, pentru eliminarea graniţelor culturale şi a barierelor sociale. Scopul iniţiativei este de a deconstrui stereotipurile privind zona Vaslui şi de a o plasa pe harta culturală naţională. Totodată, concertele şi filmele îşi propun să genereze un spaţiu de discuţii privind moştenirea culturală rurală.
