Şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a afirmat, joi, că a fost realizată o platformă pe care fiecare contractor principal din cadrul Programului SAFE va fi va fi obligat că urce elementele pe care doreşte să le producă în România, urmând ca toate companiile din ţara noastră să îşi ofere serviciile industriale. Jurca a precizat că platforma a fost realizată de STS şi va fi legată de bazele de date ANAF pentru ca toate companiile să poată fi verificate, pentru a se stabili că sunt reale.
Jurca: Impactul direct al Programului SAFE în economie va fi de cel puțin 50%
Mihai Jurca a declarat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, că impactul direct în economie al Programului SAFE este de cel puţin 50%.
”Impactul în economie este un impact consistent, direct, minim 50% din sumele şi programele din SAFE, de aici eliminând programele legate de infrastructura duală de autostrăzi, pentru că acolo este evident vorbim de 100% producţie românească. Minim 50%, cel mai probabil vom avea undeva la 60-70%, asta după ce fiecare program este contractat şi oamenii vor începe să-şi caute parteneri în România”, a afirmat Mihai Jurca.
El a precizat că a fost realizată o platformă pe care fiecare contractor principal va fi obligat să urce elementele pe care le doreşte a fi produse în România.
”Şi pentru a face ca acest impact să fie mai mare, ne-am propus şi am realizat la nivelul Cancelariei o platformă prin care fiecare contractor principal va trebui şi va fi obligat să urce elementele pe care le doreşte a fi produse în România, urmând ca toate companiile din România, fie că vorbim de companii publice, fie că vorbim de companii private, să poate să-şi ofere serviciile industriale, să-şi prezinte dotările industriale de la prese metalice, strunguri şi aşa mai departe, astfel încât să putem creşte acel procent de la 50% minim spre 60-70%. E o platformă pe care a realizat-o STS şi e o platformă care va fi legată la bazele de date ANAF, pentru ca companiile care-şi urcă acolo ofertele să poată fi verificate ca fiind companii reale”, a mai declarat Mihai Jurca.
România împrumută peste 16 miliarde de euro
El a explicat că fiecare contract va avea condiţii care spun ce se va produce în România şi în cât timp se va produce, urmând ca fiecare contractant să plătească penalităţi dacă nu vor fi respectate condiţiile de localizare.
”Fiecare contract este însoţit de un acord de cooperare industrială, acord şi condiţii care spun ce se va produce în România, în cât timp se va produce în România şi care generează şi penalităţi. Dacă acele condiţii de localizare nu vor fi respectate, fiecare contractant va plăti penalităţi. E corect şi e important să estimăm realist ceea ce se poate produce în România. Desigur, ne-ar plăcea ca şi România să producă echipamentele de ultima generaţie, cum sunt avioanele F-35 sau rachete Patriot, dar pentru a putea să creăm această posibilitate, va trebui să începem să construim şi să reînvăţăm să producem lucruri pe care astăzi companiile cele mai mari de la nivel european şi global le produc şi pe care noi le vom aduce în industria din România”, a mai transmis şeful Cancelariei Prim-Ministrului.
Comisia Europeană alocă României suma de 16,68 miliarde de euro, prin intermediul noului instrument financiar "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE). Aceasta este a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru, după Polonia, în cadrul acestui program strategic.
SAFE este un instrument temporar de urgenţă, operaţional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani şi o perioadă de graţie de 10 ani. În funcţie de opţiunea statului, poate fi acordată şi o prefinanţare de 15% din împrumut.
Motivul pentru care banii României vor merge către firmele din Germania
Întrebat de ce au fost alocate sume semnificative către companii germane, Jurca a susținut că decizia este determinată de capacitatea limitată a industriei europene de a furniza integrat toate echipamentele necesare. El a afirmat că firma vizată produce o gamă largă de echipamente militare, inclusiv nave, tancuri, mașini de luptă ale infanteriei, sisteme antidrone și antiaeriene, dar și muniția aferentă acestor sisteme.
„Nu există o altă companie în Europa care să poată să producă toate aceste produse”, a declarat Mihai Jurca, adăugând că șantierul naval de la Mangalia este considerat strategic și trebuie menținut funcțional într-un timp cât mai scurt. În acest context, oficialul a explicat că reunirea mai multor achiziții într-un singur contract a condus la obținerea unui discount semnificativ.
Potrivit acestuia, reducerea de preț a fost de la 6,4 miliarde de euro la 5,6 miliarde de euro. „Discountul a fost de la 6,4 miliarde la 5,6”, a precizat Jurca, fără a oferi alte detalii privind valoarea finală a contractului sau structura exactă a achizițiilor.
Comentează