La cinci decenii după reintroducerea marmotelor în ținuturile glaciare din Făgăraș, Retezat și Pietrosul Rodnei, specia s-a adaptat perfect mediului alpin al Carpaților. Marmotele împart habitatul cu caprele negre, pe care le avertizează în mod natural asupra pericolelor.
Marmotele au devenit prezențe obișnuite în jurul lacurilor glaciare din Retezat, aflate la peste 2.000 de metri altitudine. Povestea lor a început în anii ‘70, când au fost aduse din Alpi pentru a repopula Retezatul, Munții Rodnei și Făgăraș. De atunci îi încântă pe turiști.
„Ai auzit vreodată liniștea muntelui întreruptă doar de un fluierat scurt și curios? Acesta este semnul că marmotele sunt pe aproape: atente, prudente și vigilente. Aceste mici locuitoare ale muntelui sunt adevărații paznici ai stâncilor, sapă galerii, afânează solul și contribuie la menținerea unui habitat sănătos pentru numeroase alte specii. Cu o organizare socială fascinantă și un sistem de comunicare bazat pe fluierături scurte și precise, ele formează comunități unite, adaptate perfect vieții alpine”, a informat Parcul Național Retezat.
Marmotele se pregătesc de hibernare
Marmotele alpine sunt rozătoare de talie relativ mare, cu o lungime de 30–60 cm și o greutate de 3–7,5 kg. Ele trăiesc în colonii stabile sau solitar, preferă versanții însoriți și se hrănesc cu plante alpine, lichenii și fructe sălbatice. „Din octombrie până în aprilie, animalul hibernează, iar intrarea în galerii este astupată cu pietre, iarbă și pământ. Mai mult, unele studii menționează impactul schimbărilor climatice globale asupra scurtării perioadei de hibernare”, notau Sorin Geacu și Monica Dumitrașcu în 2017.
Marmotele s-au reîntors în munții României
Potrivit cercetătorilor, marmotele populau în secolul XIX ținuturile alpine ale Rodnei, Făgărașului și Retezatului, dar au dispărut din cauza prădătorilor și vânătorii. În anii ‘70, primele 50 de exemplare au fost aduse din Alpi și eliberate în Munții Făgăraș, Rodnei și Retezat. „Primele 50 de exemplare de marmotă alpină au fost aduse în România în 1973, fiind capturate în Alpi. Din cei 33 de indivizi capturați în Parcul Național Vanoise (Franța), 21 au fost eliberați în Munții Făgăraș și 12 în Munții Rodnei. Alte 17 exemplare au provenit din regiunea Salzburg (Austria) și au fost eliberate în Munții Retezat”, arătau cercetătorii.
Marmotele și impactul lor asupra ecosistemului
Marmotele s-au adaptat rapid și au construit vizuini proprii în Munții Făgăraș, Retezat și Rodnei. „Pe lângă căldarea glaciară Arpășel, exemplare au fost observate și în căldările glaciare Albota, Arpășelul Mare, Șerbota, Doamnei, Podrăgelul, Laița și Târla Mare. În 2014, acest sector montan găzduia 373 de indivizi”, arătau cercetătorii. Marmotele împart habitatul cu caprele negre și, în caz de pericol, le avertizează prin fluierături mai sonore decât ale caprelor.
Protecție și conservare
Marmotele alpine au fost protejate în permanență în Parcul Național Retezat, Rezervația Naturală Pietrosul Rodnei și Rezervația Văii Arpășelului, primele locuri unde au fost eliberate. Specialiștii recomandă turiștilor să nu le deranjeze și să își țină animalele de companie în lesă.
Comentează