Unul dintre cele mai încărcate de legendă locuri din Transilvania a fost readus la viață după doi ani de lucrări și o investiție de peste 8 milioane de lei. Conacul Gyárfás din Cristuru Secuiesc, clădirea în care poetul maghiar Petőfi Sándor ar fi petrecut ultima noapte înainte de dispariția sa în luptă, a fost restaurat complet și redeschis publicului.
Monumentul istoric din județul Harghita, considerat unul dintre cele mai importante situri memoriale Petőfi din Transilvania, va funcționa de acum înainte ca spațiu expozițional și centru cultural, potrivit MTI, citează Rador Radio România.
Locul unde legenda spune că Petőfi și-a presimțit sfârșitul
Conacul Gyárfás este legat de unul dintre cele mai puternice simboluri culturale și istorice ale lumii maghiare.
Potrivit tradiției locale, în noaptea de 30 spre 31 iulie 1849, poetul Petőfi Sándor a fost găzduit aici înainte de Bătălia de la Albești, lângă Sighișoara, unde avea să dispară o zi mai târziu.
Legenda spune că, în grădina conacului, sub un păr bătrân devenit celebru drept „Părul lui Petőfi”, poetul și-ar fi scris ultima poezie și ar fi recitat versurile din poemul „Un gând mă frământă…”, considerat de mulți o prevestire a morții sale.
Astăzi, arborele a devenit unul dintre cele mai importante locuri memoriale dedicate poetului în Transilvania și 'un adevărat punct de pelerinaj cultural', potrivit MTI.
O bijuterie arhitecturală cu aproape 300 de ani de istorie
Conacul Gyárfás a fost construit în stil clasicist, începând cu anul 1728, în mai multe etape.
Istoricii spun că domeniul are rădăcini mult mai vechi, existând construcții medievale pe acest loc încă din Evul Mediu. În grădina conacului au fost descoperite inclusiv urmele unei biserici din secolul al X-lea.
Clădirea a aparținut inițial familiei Wesselényi și a ajuns ulterior, prin moștenire, în proprietatea familiei Gyárfás din Leț, județul Covasna.
Perioada de glorie a conacului a coincis cu Revoluția Maghiară din 1848-1849, când locul a devenit refugiu pentru trupele revoluționare și pentru personalitățile vremii.
Restaurare prin programul „România Atractivă”
Lucrările de restaurare au fost realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul programului guvernamental „România Atractivă”.
Proiectul a durat aproximativ doi ani și a urmărit readucerea clădirii la aspectul său original.
Potrivit autorităților locale, conacul va găzdui:
expoziții permanente și temporare dedicate lui Petőfi;
evenimente culturale;
spații comunitare;
o cafenea;
camere pentru turiști și invitați.
La inaugurare, primarul orașului Cristuru Secuiesc, János Hunor Koncz, a declarat că monumentul reprezintă „o bucată din sufletul comunității” și că restaurarea sa a redat orașului „o parte din istorie, demnitate și stimă de sine”.
„Părul lui Petőfi” și ultimul drum al poetului
În curtea conacului se află și astăzi celebrul păr bătrân legat de numele poetului.
Politicianul ungar Zsolt Németh a spus, la inaugurare, că arborele și conacul reprezintă un adevărat loc de pelerinaj național pentru maghiari.
Legenda spune că de sub acel copac Petőfi a pornit în ultima sa călătorie cunoscută.
Un alt obiect legat de poet și păstrat până astăzi este „Paharul lui Petőfi”, realizat din cristal verde decorat cu aur, folosit de poet în seara petrecută la conac. Obiectul se află în prezent la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca.
Un nou punct cultural și turistic în Transilvania
Autoritățile locale speră ca restaurarea conacului să transforme Cristuru Secuiesc într-un punct important pe harta turismului cultural din Transilvania.
În fiecare an, în jurul datei de 31 iulie, orașul organizează manifestări dedicate memoriei lui Petőfi și Revoluției din 1848-1849.
Printre tradițiile păstrate se numără și reconstituirea simbolică a „ultimei cine a lui Petőfi”, formată din mămăligă cu lapte și brânză.
