Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat luni, 24 noiembrie 2025, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, direcțiile majore ale reformei companiilor de stat, pe care Executivul o consideră „cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani”. Gheorghiu a precizat că reforma urmărește două obiective prioritare, ambele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar cu implicații structurale pe termen lung.
Eliminarea conducerilor interimare și începutul restructurării
Vicepremierul a subliniat că primul pas îl reprezintă încetarea practicii conducerilor interimare în toate companiile de stat, un jalon care trebuie îndeplinit până la 31 martie 2026. „Reformei companiilor de stat, așa cum o vedem noi, cred că este cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani și are ca obiective două direcții prioritare. În primul rând, eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026”, a declarat Oana Gheorghiu.
A doua direcție este restructurarea efectivă a companiilor cu pierderi, proces care trebuie demarat până la finalul lunii august 2026. „Avem jalon din nou la 31 august 2026 privind restructurarea a cel puțin trei companii”, a precizat vicepremierul, subliniind că reforma nu va rămâne blocată la nivelul cerințelor europene.
O hartă sectorială, pentru prima dată în România
Gheorghiu a prezentat și o noutate strategică pe care Guvernul o introduce în arhitectura de guvernanță: o hartă sectorială a prezenței statului în economie.
„Astăzi am discutat despre o hartă sectorială pentru prima oară în România, o hartă sectorială care devine un instrument strategic pentru statul român și care fixează pentru prima oară ambiția statului român în ceea ce privește prezența în diferite sectoare de activitate”, a afirmat vicepremierul. Ea a explicat că această hartă va permite Comitetului Național pentru Reformă și ministerelor de linie „să ia decizii privind modul în care companiile vor fi analizate și vor fi restructurate în viitor”.
Oficialul guvernamental a insistat asupra faptului că reforma depășește cadrul PNRR. „Dincolo de Planul Național de Reziliență și Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat și să nu ne oprim doar la aceste jaloane. Este o nevoie pe care societatea o resimte, este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curățenie, de a face ordine și de a eficientiza aceste companii, astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciu cetățeanului, în serviciu public și să nu producă pierderi”, a spus Oana Gheorghiu.
1.502 companii de stat și pierderi istorice de 14 miliarde de lei
Vicepremierul a prezentat și situația generală a companiilor de stat, conturată pe baza datelor consolidate la nivel guvernamental. România are în prezent 1.502 astfel de companii, dintre care 230 la nivel central și 1.272 sub autoritățile locale.
„Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi și vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. De la aceste realități pornim”, a precizat Gheorghiu.
O nouă arhitectură de guvernanță și un registru unic al companiilor de stat
Potrivit vicepremierului, reforma include și reorganizarea instituțională a guvernanței companiilor cu capital public. „Arhitectura pe care am prezentat-o astăzi operacionalizează acest Comitet Național pentru Reformă, transformă unitatea de guvernanță de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele și a prezenta comitetului indicatorii pe baza cărora se iau deciziile”, a explicat aceasta.
Oana Gheorghiu a menționat și rolul sporit pe care îl va avea AMPIP, instituție care redevine un pilon în monitorizarea companiilor de stat, alături de Ministerul Finanțelor, responsabil de evaluarea riscului fiscal. În plus, Executivul va crea un registru unic al companiilor de stat. „Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMPIP. Nu îl înlocuiește, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deține în orice clipă”, a precizat vicepremierul, adăugând că datele vor fi actualizate lunar prin raportările financiar-contabile depuse la Ministerul Finanțelor.
Zece companii, proiect-pilot pentru fluxul de lucru
Reforma începe cu un proiect-pilot ce vizează zece companii de stat, selectate în consultare cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Energiei.
„Reforma nu este un exercițiu tehnic, ci e un proces real etapizat pe care îl pornim acum. Ne-am propus să începem cu 10 companii. E ca un proiect pilot în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă n-au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, transporturi și energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.
Guvernul intenționează ca, odată stabilite mecanismele și validate procedurile de lucru, procesul de restructurare să fie extins treptat la întreg portofoliul de companii de stat.
„Eu nu am această listă. Cu siguranță premierul o să facă publică lista. Acum facem analize. Facem fișe de diagnostic. În perioada următoare o să fie analizate. Dacă e o companie strategică trebuie să vedem cum o îmbunătățim. Este prematur să mă pronunț specific. Începem cu pilotul de zece companii. Testăm fluxul propus de lucru. Apoi urmează un alt lot. Urmează să ne uităm și spre companiile locale, cât și centrale”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu.
Comentează