Facultatea de Chimie Biologie Geografie din cadrul Universităţii de Vest Timişoara (UVT) derulează o specializare unică în România, Chimie criminalistică, nivel licenţă şi masterat, unde se înregistrează cea mai mare concurenţă, de 15 candidaţi pe loc, iar absolvenţii, care vor deveni experţi criminalişti, vor avea şanse de a se angaja ca specialişti în Ministerul Administraţiei şi Internelor sau în laboratoarele de expertize private.
Preşedintele Asociaţiei Criminaliştilor din România, prof. dr. Gheorghe Popa (general în rezervă), cadru didactic asociat al Universităţii de Vest Timişoara, precum şi coordonatorul programului de Chimie criminalistică al UVT, profesor chimist Titus Vlase, vor să internaţionalizeze cursurile, astfel încât aici să se poată forma criminalişti din întreg spaţiul comunitar european, dar şi din cel extra-unional.
Potrivit prof. dr. Gheorghe Popa, în UE mai sunt şapte astfel de centre universitare în care se formează criminalişti.
Cursanţii acestui masterat, înfiinţat în anul 2023, sunt predominant angajaţi deja din justiţie, poliţie, arte, este chiar şi un preot, care vor să se supra-specializeze în domeniile lor de activitate în ceea ce priveşte stabilirea veridicităţii unor documente şi înscrisuri, expertize grafologice, cercetări ale unor opere de artă, compoziţia unor pigmenţi care au străbătut secole etc.
Gheorghe Popa a declarat că în momentul de faţă este o criză de criminalişti în întreaga ţară.
"Chimia criminalistică de la UVT este un domeniu nou în învăţământul universitar românesc, fiind unicul centru din ţară unde se formează criminalişti specializaţi în expertiza scrisului de mână, expertiza genetică, expertiza traseologică. Noi finalizăm acum un parteneriat între UVT şi Ministerul de Interne, pentru ca necesarul de criminalişti să fie recrutat, pe viitor, la nivelul Poliţiei Române, de aici, de la acest program de pregătire. Mai mult decât atât, acum în România s-a reglementat juridic şi instituţia expertizei private. Eu sunt unul dintre cei care a contribuit la conştientizarea faptului că pentru transpunerea în practică a principiului contradictorialităţii în materie de expertize, nu doar statul trebuie să deţină monopolul, ci trebuie să fie şi instituţii private la care organul judiciar sau părţile se pot adresa pentru aflarea adevărului. Când se vor deschide aceste laboratoare private (chiar urmează să fac demersurile necesare către Ministerul Justiţiei pentru finalizarea legislaţiei în vederea înfiinţării şi autorizării acestor laboratoare), va fi o piaţă de muncă pentru cei care absolvă programul de ştiinţe aplicate în criminalistică", a afirmat prof. Gheorghe Popa, potrivit Agerpres.
El a subliniat că în România este un "deficit major de criminalişti".
"La Academia de Poliţie s-a desfiinţat Departamentul de Criminalistică (...) La facultăţile de Drept, această disciplină (criminalistica, n.r.) a devenit opţională, ceea ce este o mare greşeală, pentru că viitorul procuror, jurist trebuie să ştie ce înseamnă criminalistica, ca ştiinţă interdisciplinară; el trebuie să ştie nu doar tehnică criminalistică, ci şi tactică şi metodologie criminalistică", a detaliat acesta.
Gheorghe Popa este criminalistul care, la începutul anilor 2000, a reuşit să identifice amprentele unor spărgători de pe frunzele pe care răufăcătorii le-au folosit să nu le rămână urmele pe clanţă. Metoda lui a fost preluată de FBI şi a fost prezentată pe canalul Discovery, iar în activitatea sa s-a solicitat contraexpertiză pentru o singură probă, care, în final, i-a confirmat rezultatul.
În laboratoarele de Chimie criminalistică, prof. Titus Vlase a fost solicitat să facă mai multe expertize, care au fost folosite de specialişti din arheologie, construcţii, mediu, artă.
Una dintre aceste analize chimice au vizat componenţa materialelor folosite la construcţia podului roman de la Drobeta Turnu Severin, din care un picior încă rezistă, după două mii de ani. Cercetările au arătat că romanii foloseau mortare din anumite soluri şi alţi compuşi chimici care pe măsură ce stau în apă se întăresc şi "nu sunt spălate de ape".
"Ni s-a adus probă din mortarul piciorului podului să vedem de ce el e un mortar hidraulic făcut special ca să reziste sub apă. Analizele pe care noi le-am făcut au dovedit că există nişte rapoarte care se fac între diferite tipuri de oxizi şi în funcţie de valoarea lor se ştie că e un mortar hidraulic sau un mortar normal, de uscat, care nu intră în contact cu apa. Cele normale sunt folosite la tencuieli, la zidit. Noi le-am analizat în contextul altor tipuri de mortare din castru, din mai multe locuri din Severin, din locaţii care se ştia clar din ce perioadă au fost construite, la fel ca şi piciorul podului. Avem probe şi de pe celălalt mal şi am obţinut acelaşi lucru, cu ce a fost la piciorul podului de aici. Este un var cu multe impurităţi la ardere, diverşi oxizi în care romanii foloseau pământuri, tufuri vulcanice din zona Puzol, regiunea Santorini, unde au existat vulcani. Tufurile vulcanice seamănă cu zgura (...) şi când se obţine varul la ardere, dă proprietăţi destul de similare cu cimentul care este un liant ce se întăreşte sub apă. (...) Prin analiză, am demonstrat, de asemenea, că mortarul din zona Ardeu era făcut cu materii prime din zonă, chiar de pe acelaşi deal. La mortarul de la piciorul podului lui Traian s-a confirmat că mortarul celor două relicve ale podului sunt identice, dar e diferit faţă de mortarul normal care se folosea la construcţiile din castru. Astfel de urme de construcţii romane, de secol III, se mai găsesc şi astăzi în zona Severin. A fost o familie care voia să sape o fundaţie pentru o casă şi în momentul excavaţiei a descoperit un cartier întreg de urme romane", a explicat prof. Titus Vlase.
El a arătat că a fost solicitat să analizeze şi probe din relicve de podoabe din metale preţioase şi semipreţioase de la începutul Epocii bronzului de pe teritoriul ţării noastre şi a identificat concentraţii foarte mari în aur, argint, dar şi urme de cupru.
Analizele făcute de echipa coordonatorului programului de Chimie criminalistică al UVT au şi folosinţă aplicată, cu testări ale unor produse în domeniul farmaceutic sau alimentar.
"Încercăm tot felul de variante de medicamente care s-ar putea preta pentru tratarea aftelor bucale (aplicate sublingual, n.r.), plasturi cu substanţa activă care să se lipească direct pe zona inflamată, fără a mai fi nevoie de ingerarea medicamentului, jeleuri în care sunt tot felul de medicamente, folosite mai uşor în special de bătrâni. Cu ceva timp în urmă, am identificat o substanţă nocivă care rezultă din glutamatul de sodiu (potenţiator de gust folosit în condimente, n.r.) supus unor temperaturi ridicate. El dă gust mâncărurilor, este folosit inclusiv în condimentele pentru grătare. Eu l-aş interzice, pentru că nu e bun dacă e pus pe grătar sau în alte alimente care apoi sunt supuse efectului termic de preparare. În combinaţie şi cu alte condimente, se eliberează substanţe cancerigene. El se poate folosi după ce grătarul sau altă mâncare este luat de pe foc. Acele E-uri nu sunt periculoase dacă sunt folosite corect, altfel devin nocive", spune prof. Titus Vlase.
Şi artele se înscriu în zona de interes a criminaliştilor, astfel că facultatea are o colaborare şi cu Muzeul Naţional de Artă din Timişoara, ai cărui specialişti sunt interesaţi de secretele anumitor pigmenţi utilizaţi de pictori din vremuri îndepărtate şi care se păstrează foarte bine şi astăzi.
"Studiem o serie de pigmenţi. De exemplu, pigmentul (culoarea) albastru. Luăm zece dintre ei, preparaţi în diferite moduri şi aflăm cum se prepara la anii 1700, pe la 1300. Îi 'îmbătrânim' artificial şi analizăm, apoi ne facem o bază de date şi urmărim cum se comportă aceştia. Studiem rama cu microscopie în infraroşu, microscopie electronică, adică avem un fel de cartografie a ceea ce se întâmplă. Apoi, este treaba restauratorilor, care amestecă pigmenţii în diferite feluri. Noi oferim toate reţetele, toate modurile posibile de amestec. La fiecare culoare aveam zece probe, deci 100 de probe pentru zece culori", precizează prof. Titus Vlase.
Fiind o opţiune de studiu interdisciplinară, asociind chimia cu fizica, biologia, informatica şi alte discipline, studenţii şi masteranzii criminalişti de la Timişoara se pregătesc în laboratoare noi, moderne, dotate cu aparatură de cea mai înaltă performanţă. O parte importantă din dotările laboratoarelor există în laboratoarele facultăţii de Chimie, Biologie, Geografie şi în noul Institut de Cercetări Avansate de Mediu (ICAM) al UVT, iar altele sunt în curs de achiziţionare, cu finanţare prin PNRR.
Tinerii învaţă aici, aplicat, cum să prevină fraudele informatice, genetice, criminalistice, folosind tehnici de investigare audio-foto-video, criminologie, discipline de drept până la partea judiciară şi psihologie.
Cadrele didactice nu provin doar din UVT, ci sunt şi specialişti externi care lucrează în domeniu.
Întrebat despre posibilitatea folosirii inteligenţei artificiale în criminalistică, prof. Titus Vlase răspunde că nu crede decât "în ceea ce gândeşte cu adevărat creierul uman". "Nu mă bazez pe inteligenţa artificială aici", a mai adăugat specialistul de la UVT.
Comentează