Premium
Digi24:
George Maior a afirmat că a avut ocazia să discute de două ori cu preşedintele Statelor Unite, Barack Obama: „Domnia sa are o părere extraordinară despre consistenţa reală a parteneriatului strategic. Haideţi să vedem lucrurile în dinamica cotidiană”, a spus George Maior.
El a dat ca exemplu dialogul dintre SUA şi România, deciziile privind scutul antirachetă, vizitele şi întâlnirile de la nivel înalt, ale fostului preşedinte Traian Băsescu dar şi ale actualului preşedinte, Klaus Iohannis.
”Sperăm ca, într-adevăr, la nivel strategic, având în vedere evoluţiile din Rusia, Turcia, Orientul Mijlociu, criza din Ucraina, criza refugiaţilor, şi rolul special al României ca stat sigur, predictibil, cu o politică coerentă de securitate, să existe anul viitorul, o nouă administraţie, o vizită la nivel înalt, fie în România, a noului preşedinte sau a doamnei preşedinte.
Indiferent de forţele care vor câştiga, pentru că până la urmă sunt şi nişte forte în spate, valoarea relaţiei strategice este bine apreciată şi cunoscută şi în Partidul Republican şi în Partidul Democrat”, a declarat George Maior.
România Liberă:
„Moldova nu e România“ – această propoziție logică, însoțită de argumente clare, l-a transformat pe ambasadorul SUA la Chișinău, James D. Pettit, în persona non grata în fața unioniștilor sinceri, a oportuniștilor aflați în campanie electorală, a naționaliștilor și a celor care nu au convingeri proprii, dar care se lasă influențați de trendul general...
Spusele trimisului american în mica republică dintre Prut și Nistru traduc în cel mai simplu limbaj poziția Washingtonului legată de această regiune cu scopul de a-i descuraja pe provocatorii de profesie care lansează petarde periculoase. Printre ei și fostul președinte Traian Băsescu, devenit peste noapte suporter al „discuțiilor directe“ cu Vladimir Putin pentru proiectul unionist, sub pretextul că aceasta ar fi singura șansă a R. Moldova de a ajunge în UE.
James D. Pettit subliniază implicit în argumentația sa că SUA nu susțin niciun proiect care să modifice „independența și suveranitatea“ R. Moldova, amintind și experiența diferită pe care a avut-o acest stat în perioada URSS și care poate că n-ar fi ușor de digerat de români. Indirect, diplomatul american le sugerează cel puțin două întrebări entuziaștilor unioniști din România: dacă își imaginează că va fi simplu de integrat o minoritate rusofonă, care va pretinde pe bună dreptate aceleași drepturi pe care le au și maghiarii, sau dacă și-ar dori în interiorul țării un conflict mocnit permanent cum e cel din Transnistria.
Nu e momentul dezbaterii pentru modificări de frontiere în Europa, R. Moldova trebuie să-și facă temele pentru a fi un stat funcțional, iar unionismul este deocamdată o trambulină pentru provocări periculoase: acestea sunt mesajele subsidiare transmise de americani.Ziarul Financiar:
Producătorul de cablaje pentru industria auto EKR-Elektrokontakt România, parte a grupului german Nexans, cu 2.500 de angajaţi în România, a renunţat la o investiţie de 80 mil. lei (aproximativ 18 mil. euro) într-o fabrică în oraşul Târgu-Jiu din judeţul Gorj, proiect care ar fi creat peste 800 de locuri de muncă.
Pentru realizarea acestui proiect, compania germană a primit anul trecut şi un ajutor de stat de aproape 40 mil. lei (8,8 mil. euro), fiind una dintre cele nouă companii multinaţionale selectate de Ministerul de Finanţe alături de Bosch, Dacia, Airbus Helicopters sau Timken.
„Proiectul investiţional a fost sistat ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de companie în procesul de recrutare a personalului salariat corespunzător nevoilor procesului tehnologic, precum şi din cauza dinamicii cheltuielilor de personal, în mod deosebit în partea de vest a ţării. Având în vedere sistarea proiectului investiţional, utilizarea - în sensul tragerii – ajutorului de stat nu s-a mai realizat“, au transmis oficialii EKR-Elektrokontakt România, în urma unei solicitări a ZF Transilvania legată de stadiul investiţiei de la Târgu-Jiu. Aceştia au mai transmis că EKR-Elektrokontakt România are relaţii contractuale cu un agent de recrutare a forţei de muncă din zonă, prin intermediul căruia şi în funcţie de necesităţile companiei sunt recrutaţi oameni din judeţul Gorj pentru unităţile de producţie deţinute de germani în judeţul Arad.
Proiectul de investiţii al companiei germane nu mai apare pe site-ul Ministerului de Finanţe unde sunt listate investiţiile realizate cu ajutor de stat şi stadiul de implementare al proiectelor.
„Nu cunosc motivele pentru care compania EKR-Elektrokontakt a renunţat la investiţia din oraşul nostru, nu eram viceprimar la acel moment, însă nu cred că putem vorbi de o lipsă a forţei de muncă în această zonă“, a spus pentru ZF Adrian Tudor, viceprimar al municipiului Târgu-Jiu.
