Sistemul de comisii al Uniunii Europene ar putea fi transformat, chiar înainte de alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc în luna iulie, astfel că aleșii vor trebui să se alăture noii formații. Cu alte cuvinte, până când Ungaria lui Viktor Orban va deține președinția rotativă de șase luni de la 1 iulie 2024, UE ar putea să arate şi să funcţioneze altfel.
Potrivit propunerii, numărul principalelor comisii de specialitate ar urma să fie redus de la 20 la 15, iar subiectele și competențele ar fi redistribuite și reglementate pentru a se adapta mai bine la cerințele vremii.
Una din principalele probleme este că în structura actuală un subiect afectează adesea două comisii, care fie că "se calcă una pe cealaltă, fie că copilul se pierde printre moașe". De asemenea, mai sunt şi anumite domenii care nu au în prezent nici măcar o comisie aferentă.
Lumea s-a schimbat, la fel ca şi Legislativul european, care este incapabil să facă faţă atribuţiilor dincolo de comisii şi competenţe, a declarat secretarul general al Parlamentului European, Alessandro Chiocchetti, înainte de a rezuma că sistemul este depășit.
Dispute de competenţă, extinderea UE
Europarlamentarul social-democrat, Bernd Lange, din Germania, care prezidează Conferința președinților de comisii, care este formată din președinții subcomisiilor şi ai comisiilor de specialitate, a spus în completarea celor spuse până acum că Parlamentul European a devenit mult mai complex, şi din această cauză nu este clar pentru ce răspunde fiecarea comisie, iar acest lucru este un motiv suficient pentru revizuire și modificare.
Potrivit informațiilor site-ului Euractiv, specializat în afaceri UE, și Politico, propunerea ar crea, de exemplu, o nouă "comisie mamut" pentru afacerile digitale, care provoacă în prezent majoritatea disputelor de competenţă. Subiectul securității și apărării, care a fost tratat până în prezent ca subcomisie, ar deveni o comisie principală de specialitate, iar în competența sa ar intra și gestionarea armamentului și a influenței externe. La fel, ar urma să fie comasate subiectele privind clima și energia, comerțul internațional și dezvoltarea, precum și problemele internaționale și extinderea UE. Se speră că aceste modificări vor elimina multe dispute de competenţă, însă nu toată lumea este atât de optimistă.
Ce ar fi, de exemplu, cu migraţia?
Potrivit europarlamentarului Verzilor, Anna Cavazzini, care conduce Comisia pentru Piața Internă și Protecția Consumatorului, schimbarea este justificată, dar nu sub forma propunerii văzute până acum, deoarece în opinia ei ar fi doar o intervenție cosmetică. Ba mai mult, crede că redistribuirea competențelor și a subiectelor ar slăbi comisiile considerate progresiste, care se ocupă de subiecte precum mediul, drepturile omului și migrația. Cred că unele dintre propuneri sunt motivate politic, a spus Anna Cavazzini.
Europarlamentarul Verzilor din Germania, Daniel Freund, a avut opinii similare. El nu crede că este o idee bună ca, de exemplu, Comisia pentru buget și Comisia pentru controlul bugetului să fie comasate, deoarece, în opinia sa, astfel nu ar rămâne suficient timp pentru a examina sever: pe ce anume sunt cheltuiţi banii UE.
Potrivit rapoartelor, din ianuarie a acestui an, oficialii europeni abilitaţi s-au consultat de aproape 20 de ori pentru a elabora noua structură, care ar intra în vigoare anul viitor, odată cu alegerile pentru PE din iunie 2024. Potrivit preşedintelui PE, Roberta Metsola din Malta, care conduce grupul de lucru, astfel ar acționa în conformitate cu cultura parlamentară anglo-saxonă, care creează sau schimbă structura comisiilor înainte ca politicienii care ajung aici să fie aleși, și nu invers. Proiectul mai prevede şi eliminarea acelor moşteniri pe care Lange le-a descris ca fiind de neînțeles, atunci când două comisii se ceartă pe câte un aliniat şi pretind autoritate exclusivă. După cozmetizări ulterioare, pachetul de propuneri va fi prezentat celor șapte grupuri politice principale ale PE și va fi pus în forma finală până în aprilie. Aceasta nu este singura modificare care ar putea afecta munca europeană
Reacția leneșă a PE la atacul Hamas
De exemplu, există şi o viziune mai largă pentru transformarea UE, dar documentul de lucru actual este mai realist. Aceasta include și ideea că dezbaterile PE ar trebui să fie mai vii, pentru că, conform evaluării actuale, acestea sunt plictisitoare, reprezentanții înșiși le evită ori de câte ori este posibil, darămite să trasmită presa cu entuziasm despre aceste dezbateri.
Pentru a grăbi lucrurile, ar reconsidera subiectele care ar putea fi înghesuite într-o singură zi și durata timpului pentru luările de cuvânt, astfel ziua de lucru s-ar încheia cu siguranță la zece seara şi nu ar mai fi dezbateri care se încheie noaptea tărziu, și ar acorda mai multă atenție să nu planifice ședințe paralele ale comisiilor sau alte discuții din cauza cărora s-ar goli sala de şedinţă.
Eurparlamentarul olanedez, Sophie In 't Veld, cere, de asemenea, ca Parlamentul European să răspundă mai flexibil la realitate. În opinia sa, este consternant că, de exemplu, în pofida atacului Hamas din 7 octombrie și a reînnoirii conflictului israeliano-palestinian, parlamentul s-a întrunit doar în ziua consiliului, programată de la început pentru 17 octombrie.
"Cel mai important lucru nu ar trebui să fie calendarul planificat, ci faptul că Parlamentul European își îndeplinește rolul de control democratic", a declarat In 't Veld.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
Comentează