Viorel Pașca, bihoreanul cunoscut pentru casele din Dumbrava în care au fost găzduite sute de persoane vulnerabile, va fi cercetat în libertate, sub control judiciar, alături de membrii familiei sale, a decis Tribunalul București. Potrivit unor surse judiciare, DIICOT va contesta măsura.
Instanța a respins propunerea DIICOT de arestare preventivă formulată pe numele lui Pașca și al apropiaților săi, în dosarul privind azilele din Bihor. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de procurori la Curtea de Apel București.
Hotărârea Tribunalului București vine după ce Viorel Pașca, soția sa și cei trei fii ai acestuia au fost reținuți de procurorii DIICOT, într-un dosar în care anchetatorii susțin că, sub paravanul unei activități umanitare, ar fi fost exploatate sute de persoane vulnerabile. În același dosar au mai fost vizate și alte persoane apropiate familiei sau implicate în administrarea așezămintelor. DIICOT anunțase anterior reținerea a șase inculpați și controlul judiciar față de alți cinci.
Acuzațiile DIICOT: grup infracțional organizat și trafic de persoane
Potrivit referatului DIICOT, dosarul a fost deschis în iulie 2025, inițial pentru trafic de persoane, iar ulterior ancheta a fost extinsă pentru constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, operațiuni financiare frauduloase și falsuri. În 26 iunie 2026, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale față de Viorel Pașca și alte zece persoane.
Anchetatorii susțin că Viorel Pașca ar fi liderul unei grupări care, începând din 2020, ar fi exploatat persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate - persoane cu dizabilități psihice, fără aparținători, fără locuință sau fără capacitatea de a-și apăra interesele. În cazul lui Pașca, acuzația principală este de trafic de persoane în formă continuată, cu 210 acte materiale, iar membrii familiei sale sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de persoane.
Procurorii vorbesc despre bani, carduri și beneficii sociale
Procurorii susțin că persoanele vulnerabile ar fi fost folosite pentru obținerea de bani din pensii, indemnizații de handicap, ajutoare sociale, carduri sociale, donații, sponsorizări și ajutoare de înmormântare.
După percheziții, DIICOT a anunțat că au fost ridicate 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și mai multe bonuri electronice pentru combustibil, toate având ca titulari persoane găzduite în imobilele vizate de anchetă. Au fost ridicate, de asemenea, sume importante în lei și valută.
În referatul de arestare, procurorii mai susțin că persoanele erau adăpostite în imobile din Dumbrava, Tinca, Incești și alte localități din Bihor, fără ca serviciile sociale respective să fie licențiate. Asociația Dumbrava DPG ar fi avut, la un moment dat, certificat de acreditare ca furnizor de servicii sociale, dar nu ar fi obținut licență de funcționare pentru centre, iar ulterior ar fi fost radiată din registrul furnizorilor acreditați.
Cazul are și o dimensiune incomodă pentru stat
Dosarul este însă mai complicat decât simpla acuzație de „azile ilegale”. Chiar în documentele anchetei apare faptul că, de-a lungul anilor, persoane vulnerabile ar fi fost trimise către Pașca de spitale, primării, DGASPC-uri sau alte instituții publice din țară, care nu aveau soluții pentru cazurile respective.
În referatul DIICOT se arată că, din 2006, în imobilele controlate de Pașca ar fi fost adăpostite persoane fără locuință și fără aparținători, inclusiv persoane trimise de instituții publice care nu ar fi avut capacitatea logistică să le îngrijească. Procurorii menționează și că Pașca susținea că avea în grijă aproximativ 350–375 de persoane.
Acesta este și principalul argument invocat de Pașca și de susținătorii săi, care atrag atenția că timp de aproape două decenii, Viorel Pașca a preluat oameni abandonați de sistem, pe care statul nu avea unde să îi ducă. Avocatul său a transmis că Pașca se declară nevinovat și a subliniat că situația era cunoscută autorităților de aproximativ 20 de ani.
Judecătorul nu a acceptat arestarea preventivă
Prin decizia de joi, Tribunalul București nu s-a pronunțat asupra vinovăției sau nevinovăției inculpaților, ci doar asupra măsurii preventive cerute de DIICOT. Respingerea arestării preventive înseamnă că instanța a considerat că ancheta poate continua, cel puțin în această fază, cu inculpații în libertate, sub restricțiile impuse prin control judiciar.
Controlul judiciar presupune, de regulă, obligații precum prezentarea la organul judiciar ori de câte ori persoana este chemată, interdicția de a părăsi o anumită zonă fără încuviințare și interdicția de a lua legătura cu anumite persoane din dosar, în funcție de condițiile stabilite concret de judecător.
Dosarul rămâne în faza de urmărire penală, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție. DIICOT poate contesta soluția Tribunalului București.
