Premium
Chiar dacă în timpul administrației Obama premierul Ungariei era marginalizat la Casa Albă din cauza derapajelor antidemocratice ale guvernului de la Budapesta, iată că, după o perioadă de aşteptări, speranţe şi lobby intens, Viktor Orbán este în sfârşit invitat la Casa Albă unde va avea o întâlnire cu președintele Donald Trump.
Adevărul:
Visul prim-ministrului Ungariei, Viktor Orbán, de a se întâlni cu preşedintele american, Donald Trump, se împlineşte. După doi ani de aşteptări, speranţe şi lobby intens, Viktor Orbán este în sfârşit invitat la Casa Albă pe 13 mai 2019. Pe agenda întâlnirii se află şi subiectul securităţii energetice a Ungariei, în care un loc central îl va ocupa furnizarea către Budapesta a gazelor româneşti din Marea Neagră exploatate de ExxonMobil.
În urmă cu patru luni, după „gafa“ de protocol de la festivitatea de investire în funcţie a preşedintelui Braziliei, când staff-ul acestuia l-a confundat în etichetarea unei fotografii de la ceremonia respectivă pe secretarul de stat american, Mark Pompeo, cu Viktor Orbán, am scris că „sunt şanse mari ca în viitorul apropiat, 2019 sau 2020, premierul Ungariei să îşi vadă împlinit visul cu ochii“, adică să fie invitat la Washington. Pe lângă zâmbetele pe care le-a stârnit atunci gafa de protocol au fost o suită de demersuri sistematice care au dus la succesul diplomatic al premierului maghiar. De exemplu, în Februarie a.c., deci la câteva săptămâni după întâlnirea din Brazilia, Mark Pompeo a vizitat Budapesta, unde a insistat pe necesitatea revenirii Statelor Unite în Europa Centrală pentru a contrabalansa influenţa Rusiei şi Chinei. Şi iată un efect al noii politici americane: peste câteva zile, în 13 Mai 2019, Viktor Orbán va fi oaspetele preşedintelui american la Casa Albă! Iar primul punct de pe agenda anunţată de purtătorul de cuvânt al premierului Ungariei, Zoltán Kovács, este securitatea energetică, apoi cooperarea militară, relaţiile bilaterale şi securitatea regională.
Schimbarea radicală a politicii Washington-ului faţă de regimul lui Viktor Orbán
În timpul administraţiei Obama, premierul Ungariei era marginalizat la Casa Albă din cauza derapajelor antidemocratice ale guvernului de la Budapesta referitoare la statul de drept, limitarea libertăţii presei, politica antisemită, închiderea Universităţii Centrale Europene, corupţie etc. Presa din Ungaria o acuza pe Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi euroasiatice din timpul administraţiei Obama, că ar fi fost principalul vinovat pentru atitudinea Washington-ului, numind-o „groparul“ relaţiilor americano-maghiare.
Însă preşedintele Donald Trump are o altă percepţie asupra politicii iliberale a lui Viktor Orbán. Discursul antiimigraţie al celor doi este asemănător, iar atitudinea de rezistenţă a premierului maghiar faţă de Bruxelles este apreciată în anumite cercuri la Washington. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Unele modele arată chiar că avansul din zona euro încă n-a atins maximul pe care l-ar permite accelerarea economiei chineze. Însă nici pericole ca intensificarea războiului comercial dintre marile economii ale lumii - SUA, China şi UE - nu s-au materializat. Riscurile persistă, iar acest lucru se observă cel mai bine pe pieţele emergente. Noi avertismente ale preşedintelui american Donald Trump cu creşterea tarifelor pentru importurile chineze i-au panicat pe traderii de pe pieţele emergente, rezultatul fiind un val de căderi pe bursele asiatice la începutul acestei săptămâni. De asemenea, o altă vulnerabilitate pentru pieţele emergente, datoriile, creşte. Cele mai recente date arată că datoriile suverane ale naţiunilor în curs de dezvoltare au urcat de la 34% din PIB în 2008 la aproape 50% din PIB la sfârşitul anului trecut. Nivelul este unul record şi trezeşte temeri că povara dobânzilor va începe să provoace dureri.
În ceea ce priveşte economia mondială, prognozele pesimiste din ultima vreme au avut la bază în mare parte turbulenţele din comerţul mondial şi din producţia industrială şi au luat prea puţin în considerare creşterea veniturilor gospodăriilor, şomajul redus şi activitatea solidă din servicii, scrie Financial Times. În acest context, unele instituţii de prognoză au început să-şi majoreze estimările economice. Strategii băncii americane Citi şi-au îmbunătăţit recent perspectivele de creştere pentru economia globală pentru prima dată după februarie 2018. Şi au şi motive. În ultimele zile cele mai mari blocuri economice ale lumii, UE, China şi SUA, care reprezintă aproape jumătate din economia globală, au prezentat creşteri economice peste aşteptări. Pentru ele, încetinirea de la sfârşitul anului trecut s-a terminat. Zona euro a avansat cu 0,4% în primul trimestru, Italia a ieşit din recesiune, iar Germania, care încă n-a raportat rezultate pentru această perioadă, va arăta probabil rezultate mai bune decât s-a anticipat. Banca Angliei şi-a îmbunătăţit săptămâna trecută prognozele pentru economia britanică, cu guvernatorul Mark Carney argumentând că perspectivele globale au devenit „mai blânde“. Performanţa superioară tendinţei generale a Europei a fost eclipsată de date şi mai bune venite din SUA. PIB-ul american a crescut cu 0,8% în ritm trimestrial şi cu 3,2% în ritm anualizat, chiar dacă trimestrul a început cu un blocaj guvernamental. Creşterea Chinei s-a stabilizat la un ritm anualizat de 6,4%, iar datele noi sugerează că stimulentele guvernamentale pentru infrastructură produc efectele dorite, cu producţia industrială în creştere cu 8,5% în martie. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
România ocupă cea mai bună poziţie din istorie, într-un clasament al cheltuielilor militare. E pe locul 40 în lume. Studiul e realizat de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace din Suedia și ne plasează peste țări precum Cehia, Bulgaria sau Ungaria.
E pentru prima dată când România întră în Top 40 cheltuieli militare - ocupă chiar ultima poziţie. Anul trecut, ţara noastră a cheltuit 4,6 miliarde de dolari pentru dotarea Armatei. Ceva mai mult au plătit Grecia, Belgia şi Elveţia. Şi Ucraina a alocat mai mulţi bani pentru militari - e drept, forţată de presiunea exercitată de Rusia în zona Mării Negre. Clasamentul e condus, ca în fiecare an, de Statele Unite ale Americii, care au cheltuit aproape 650 de miliarde de dolari. Urmează China, Arabia Saudită, India şi Franţa, în timp ce Rusia a ieşit din top 5, pentru prima dată în ultimii ani.
”E clar că Marea Neagră este zona fierbinte a Europei deoarece aici, împreună cu Marea Baltică, sunt forțele NATO și forțele ruse care se șicanează reciproc de ceva vreme. Automat, este o reacție normală a țărilor din estul Europei să-și dezvolte capabilitățile militare”, a declarat Florina Jipa, analist militar.
Faţă de 2017, cheltuielile militare ale României au crescut cu 18%. Am alocat mai mulţi bani decât ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Cehia. Singurii militari din Europa Centrală şi de Est care au primit mai mulţi bani decât românii sunt cei polonezi.(Mai multe detalii AICI)
