Premium
Sancţiunile impuse de Occident Rusiei "provoacă" o criză mondială şi generează cele mai mari dificultăţi pentru Uniunea Europeană, a afirmat joi preşedintele rus, Vladimir Putin, în timp ce la nivelul statelor europene au apărut tensiuni din cauza concesiilor care ar putea fi acordate Ungariei.
"Sancţiunile provoacă o criză globală. Iniţiatorii sancţiunilor, ghidaţi de ambiţii cu perspectivă scurtă, amplificate politic, de rusofobie, îşi afectează într-o mai mare măsură propriile interese naţionale şi bunăstarea propriilor cetăţeni. În primul rând, vedem o inflaţie accentuată în Europa", a declarat Vladimir Putin în cursul unei reuniuni pe teme economice, scrie mediafax.ro.
"Este evident că obsesia Occidentului cu sancţiunile va conduce în mod inevitabil la cele mai dificile şi greu de gestionat consecinţe pentru cetăţenii Uniunii Europene şi pentru cele mai sărace ţări din lume", a subliniat Putin, conform postului de televiziune CNN şi cotidianului Le Figaro. Statele Unite, Uniunea Europeană şi Grupul G7 au aplicat sancţiuni financiare şi comerciale masive Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina.
''În ce o priveşte, Rusia reuşeşte să facă faţă cu încredere provocărilor externe prin politica sa macroeconomică responsabilă din ultimii ani, precum şi prin deciziile sistemice menite să consolideze suveranitatea sa economică şi securitatea sa tehnologică şi alimentară'', a susţinut liderul de la Kremlin.
El a lăudat scăderea progresivă a inflaţiei, care atinsese în martie 16,7%, precum şi aprecierea rublei în urma măsurilor drastice luate de Banca Centrală a Rusiei. La aprecierea rublei a contribuit însă şi creşterea excedentului comercial ca efect al sancţiunilor ce au restrâns importurile Rusiei. Cursul de schimb era la începutul anului de 85 ruble pentru un euro şi 75 de ruble pentru un dolar, ajungând joi la 67,7 ruble pentru un euro şi 65,2 ruble pentru un dolar.
Putin consideră că economia rusă a făcut faţă şocului sancţiunilor occidentale impuse după agresiunea contra Ucrainei şi susţine că, în pofida dificultăţilor financiare şi logistice rezultate în urma lor, Rusia va profita de ocazie pentru a-şi regândi economia bazată în prezent mai ales pe exportul de hidrocarburi, iar companiile ruse vor ocupa treptat nişele rămase libere după retragerea companiilor străine.
El a admis totuşi că cererea internă în Rusia a scăzut faţă de anul trecut şi că cetăţenii şi companiile au tot mai puţini bani.
Pe de altă parte, Putin a mai susţinut că Rusia - al doilea producător de cereale după Ucraina, ţară unde invazia rusă a afectat campania agricolă - se aşteaptă anul acesta la o recoltă record de 130 de milioane de tone, din care 87 de milioane de tone de grâu.
La nivelul Uniunii Europene au apărut tensiuni din cauza concesiilor care ar urma să fie acordate Ungariei pentru a accepta noi sancţiuni împotriva Rusiei. Oficiali de la Bruxelles citaţi de site-ul Politico.eu au declarat că mai multe ţări se opun ca Ungaria să beneficieze de compensaţii dacă va accepta oprirea peste câţiva ani a importurilor de petrol din Rusia.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a discutat marţi cu premierul Ungariei, Viktor Orban, în cadrul eforturilor de a ajunge cât mai rapid la un acord pentru oprirea de către Uniunea Europeană a importurilor de petrol din Rusia. La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat luni după-amiază în Ungaria, în cadrul negocierilor cu Viktor Orban. După vizită, Ursula von der Leyen a anunţat că există "anumite progrese".
Guvernul Viktor Orban a anunţat săptămâna trecută că se opune "formei actuale" a proiectului Comisiei Europene privind oprirea etapizată a importurilor de petrol din Rusia, Ungaria argumentând că, deşi ar beneficia de o derogare, i-ar fi afectată grav securitatea energetică.
