Premium
Vodafone, al doilea mare operator local de comunicații mobile, a atenționat marți autoritățile române asupra inițiativelor legislative recente, cel mai probabil Legea 5G, care ar putea trage înapoi industria de telecomunicații. "Inițiativele legislative recente din România pot duce la perturbări ale serviciilor mobile și fixe pentru clienți în următorii ani, pot crea o incertitudine semnificativă și costuri suplimentare neprevăzute pentru economie în valoare de sute de milioane de euro', a spus Murielle Lorilloux, CEO-ul Vodafone.
"Contăm pe faptul că autoritățile centrale vor avea grijă de infrastructura de telecomunicații, un avantaj fantastic pe care România l-a avut, precum și pe faptul că vor evalua temeinic, din toate punctele de vedere, impactul oricăror decizii pe care ar putea să le ia astfel încât industria să nu fie trimisă cu 20 de ani în urmă.
Cu toate acestea, inițiativele legislative recente din România pot duce la perturbări ale serviciilor mobile și fixe pentru clienți în următorii ani, pot crea o incertitudine semnificativă și costuri suplimentare neprevăzute pentru economie în valoare de sute de milioane de euro, afectând în același timp și capacitatea companiilor de a putea realiza investiții viitoare în infrastructură.
Toate aceste aspecte vor trage înapoi întreaga industrie a telecomunicațiilor și vor pune sub semnul întrebării fezabilitatea investițiilor viitoare, dar și mediul concurențial din România”, a declarat marți Murielle Lorilloux, directorul general al Vodafone România.
Cel mai probabil aceasta s-a referit la proiectul Legii 5G care ar putea interzice accesul chinezilor de la Huawei în rețelele de telecomunicații din România.
Vodafone a mai anunțat marți venituri de 801 milioane de euro pentru primul trimestru din acest an, în scădere cu 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Baza de clienți a atins valoarea de 11,1 milioane de utilizatori.Proiectul legii 5G, inițiat de Guvern, este dezbătut în procedură de urgență în Parlament
Proiectul Legii 5G, inițiat de Guvernul PNL condus de Ludovic Orban încă de anul trecut, a fost adoptat în data de 15 aprilie 2021 de Guvernul Coaliției PNL-USR-PLUS și UDMR, condus de Florin Cîțu, și trimis în Parlament pentru dezbatere și adoptare în procedură de urgență.
În data de 12 mai 2021, proiectul legii 5G a fost adoptat fără amendamente de comisiile raportoare din Camera Deputaților, urmează să fie votat în Plenul Camerei Deputaților și apoi să fie trimis la Senat, care este cameră decizională.
Adoptarea acestei legi, care transpune în legislație Memorandumul 5G semnat între Români și SUA, este obligatorie pentru lansarea licitației 5G de la care statul speră să atragă în jur de 600 milioane de euro la buget.
De altfel, în proiect se spune că avizul CSAT va ține cont de obligațiile asumate de statul român față de UE și partenerii strategici, pentru evitarea unor riscuri care au fost stipulate anterior în Memorandumul 5G semnat de România cu SUA.
Toti producătorii de echipamente și soft-uri 5G trebuie să obțină avizul CSAT
Utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum şi în rețelele 5G, cu excepția echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali, va fi condiționată de obținerea de către producători a unei autorizări, care va fi acordată prin decizie a Prim-Ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), se arată în proiectul de lege.
Avizul conform al CSAT se va fundamenta "pe documentele depuse de fiecare producător, precum și pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securității naționale și apărării ţării", se arată în proiect.
Avizul conform al CSAT se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale, pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din:
a) controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent;
b) absenţa unei structuri transparente a acţionariatului producătorului;
c) lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului;
d) funcţionarea producătorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente.
De menționat că toate aceste riscuri sunt prevăzute în Memorandumul privind securitatea rețelelor 5G, semnat în data de 20 august între Guvernele României și SUA.
