Șeful Direcția Națională Anticorupție, Marius Voineag, a afirmat într-un interviu pentru Antena 3 CNN că anchetarea și trimiterea în judecată a fostului general Florian Coldea reprezintă una dintre cele mai sensibile și asumate decizii ale mandatului său, respingând ideea că ar fi fost influențat de presiuni publice, politice sau de altă natură. Voineag a subliniat că, în lipsa probelor, nu poate valida teorii privind eventuale reacții de sistem, dar a precizat că decizia ar fi fost aceeași în orice context.
„Dacă aș da timpul înapoi, să știți că la fel aș face lucrurile”, a declarat procurorul-șef, insistând că funcția pe care o ocupă impune o raportare strictă la lege, indiferent de persoana vizată. „Cred că oricine ocupă acest scaun trebuie să înțeleagă că domnia legii este mai presus decât orice. Nu trebuie să dăm înapoi la niciun fel de emoție, nici măcar la emoția publică, atâta vreme cât considerăm că avem probe suficiente.”
Voineag a mai spus că DNA a evitat orice formă de „telejustiție” în acest dosar, tocmai pentru a nu afecta drepturile persoanelor cercetate. „Am respectat drepturile persoanelor, nu am făcut justiție televizată. Procurorul de caz a admis toate apărările formulate. Este un dosar trimis în judecată și în spatele căruia stă Direcția Națională Anticorupție”, a precizat el, arătând că instituția urmărește în prezent parcursul cauzei în instanță.
Colaborarea cu SRI și limitele cadrului legal
Referindu-se la relația cu Serviciul Român de Informații, șeful DNA a afirmat că schimbul de informații a existat constant în ultimii ani, inclusiv înainte de deciziile recente adoptate la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. „Informații de la SRI am primit în toată această perioadă. Am primit în 2023, am primit și ulterior. Fluxul informațional a existat și există”, a declarat Voineag.
El a subliniat însă că deciziile strategice nu se traduc automat în schimbări operaționale. „Decizia este la nivel strategic și trebuie operaționalizată. Din punctul meu de vedere, acest lucru s-ar putea face inclusiv prin modificări legislative, pentru că altfel este foarte greu să schimbăm o paradigmă stabilită de deciziile Curții Constituționale”, a explicat procurorul-șef.
Voineag a adăugat că DNA nu poate depinde exclusiv de informații provenite din zona serviciilor de informații sau din anchete jurnalistice. „Noi suntem organ de aplicare a legii și lucrăm cu ceea ce primim. Avem nevoie de un flux constant de sesizări de la instituțiile statului cu atribuții de control”, a spus el, atrăgând atenția asupra limitărilor structurale ale luptei anticorupție.
Bilanțul mandatului: „Am avut dosare de anvergură”
În apărarea activității DNA, Marius Voineag a respins ideea că lupta împotriva corupției ar fi încetinit, arătând că instituția s-a concentrat pe dosare complexe, cu miză mare, chiar dacă acestea nu au generat imagini spectaculoase în spațiul public. „Eu nu cred că am greșit. Am spus de la bun început că trebuie să facem lucruri de conținut”, a afirmat el.
„Am avut dosare de anvergură în acești trei ani, fie că vorbim de Portul Constanța, fie de dosarul lui Iulian Dumitrescu, de cazul Buzatu, de fostul ministru Cuc sau de dosarul generalului Ioniță de la Spitalul Militar”, a declarat Voineag, insistând că strategia DNA a fost axată pe fapte, nu pe persoane. „Am prioritizat cazurile pe baza faptelor importante. Nu ne-a interesat să fixăm ținte.”
Șeful DNA a explicat că instituția a evitat formularea de acuzații premature pentru a nu genera riscuri reputaționale. „De la momentul în care acuzația este formulată public, nu am vrut să existe niciun risc ca ea să nu stea în picioare”, a spus el, adăugând că această abordare a contribuit la creșterea încrederii publice în instituție.
Recuperarea prejudiciilor și „DNA 2.0”
Un alt pilon al mandatului său, potrivit declarațiilor făcute, a fost recuperarea produsului infracțional. „Am spus încă din candidatură că trebuie să le luăm și banii”, a afirmat Voineag, explicând că descurajarea corupției nu se poate face doar prin condamnări. „Orice infractor își face un calcul cinic: dacă merită sau nu să comită infracțiunea. Acest calcul trebuie frânt.”
Potrivit șefului DNA, instituția a reușit să instituie sechestre în valoare de aproximativ 330 de milioane de lei, o sumă care depășește bugetul anual al direcției. „Am devenit, dacă pot spune așa, o instituție profitabilă pentru societate”, a declarat Voineag, subliniind rolul Biroului de Investigații Financiare, dezvoltat în actualul mandat.
El a amintit și de extinderea competenței DNA în zona marii evaziuni fiscale. „Într-un singur an am instrumentat 12 dosare mari de evaziune, cu prejudicii între 18 și 96 de milioane de lei”, a spus procurorul-șef, susținând că DNA are un potențial semnificativ de a contribui și pe acest segment.
Problemele sistemului și limitele luptei anticorupție
În final, Voineag a atras atenția asupra unor disfuncționalități structurale din sistemul de justiție, care afectează inclusiv activitatea DNA. „Stabilitatea legislativă este primordială”, a declarat el, făcând referire la efectele deciziilor CCR privind prescripția. „Noi decontăm la nivel de imagine soluții care nu ne aparțin. Prima decizie a Curții Constituționale a fost în 2018, iar legislativul a intervenit după patru ani.”
Șeful DNA a criticat și slaba implicare a unor instituții de control. „Există o incapacitate a acestora de a se ridica la nivelul DNA. În 2024, din aproape 1.900 de dosare noi, doar câteva zeci au venit din sesizările instituțiilor de control”, a afirmat Voineag.
„Noi încercăm să scoatem tot ce se poate mai bine în contextul dat”, a concluzionat procurorul-șef.
Comentează