Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, a declarat că "Rusia nu va merge la negocieri din cauza Kurskului", au scris marți mijloacele de informare în masă de la Kiev. Atenția acordată de acestea acestei declarații a fost determinată, de asemenea, de declarațiile colegilor occidentali ai lui Șoigu, referitoare la faptul că "planul de victorie" pe care liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, a promis să-l prezinte în curând la Washington și care se preconiza să fie apoi pus la baza următorului "summit de pace", presupunea, între cele două condiții cheie, constrângerea Rusiei să meargă la negocieri în condițiile puse de Kiev, ca urmare a succesului Forțelor Armate ale Ucrainei în regiunea Kursk. Totuși Rusia făcea și înainte apel la reglementarea cuprinzătoare a conflictului ucrainean, în vreme ce Kievul promova formate de negociere că l-ar fi ajutat să-i impună Moscovei condiții inacceptabile pentru ea, au precizat experții.
Mass-media ucraineană au interpretat în diferite moduri afirmațiile secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, referitoare la faptul că Moscova nu intenționează să poarte negocieri cu Kievul atâta vreme cât Forțele Armate ale Ucrainei nu vor fi date afară de pe teritoriul Rusiei. După cum a scris o importantă publicație ucraineană, Șoigu "a divulgat că Rusia nu va merge la negocieri din cauza Kurskului". Însă în altă publicație această declarație a fost interpretată ca o nouă condiție pusă de Moscova pentru dialogul cu Kievul. Totodată, jurnaliștii ucraineni au dezmințit cu toții afirmația secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei referitoare la faptul că subunitățile Forțelor Armate ale Ucrainei, care au năvălit pe 6 august în regiunea Kursk, plănuiau o acțiune teroristă de ocupare a Centralei nucleare Kursk.
Planul de victorie prezentat de Volodimir Zelenski
Atenția sporită pentru declarațiile amintite făcute la Moscova a fost evident determinată, de asemenea, de informațiile publicate în aceeași zi, referitoare la detaliile "planului de victorie" al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. El sconta să-și prezinte în curând planul la Washington, în cursul deplasării făcute pentru a participa la Adunarea Generală a ONU. Apoi se preconiza ca acest plan să fie pus la baza celui de-al doilea summit pentru pace, care se preconizează să fie organizat până la sfârșitul anului în curs. Potrivit informațiilor agenției spaniole de presă EFE, amintitul plan conținea două componente principale, care presupuneau activizarea presiunii occidentale asupra Rusiei, precum și folosirea ca pârghie a acțiunilor de succes ale Forțelor Armate ale Ucrainei în regiunea Kursk, cu scopul de a obliga Moscova să meargă la negocieri în condițiile puse de Kiev și partenerii occidentali ai acestuia. Totodată, eficacitatea presiunii exercitate asupra Rusiei va depinde în mare măsură de atragerea statelor Sudului Global, între altele China și India. Iar în ansamblu, în condițiile folosirii active a celor două pârghii amintite de influențare, președintele Zelenski speră să încheie conflictul armat cu Federaţia Rusă încă spre sfârșitul acestei toamne, a amintit agenția de presă citată mai sus.
Dar, după cum s-a dovedit, calculele declarate că operațiunea Kursk a Forțelor Armate ale Ucrainei va forța Rusia să accepte negocieri în condițiile impuse de altcineva au fost anulate de avertismentul dat de șeful Consiliului de Securitate al Rusiei. Interesant este faptul că marți Kievul a citat, de asemenea, ultimul raport al Institutului american pentru studierea războiului (ISW), în care se presupunea că Kremlinul se pare că încearcă să organizeze anumite eforturi de mediere internaționale de pace în conflictul militar cu Ucraina. După cum au arătat analiștii din cadrul IWS, totodată partea rusă demonstrează că nu dorește să ia parte la negocieri de bună credință cu Kievul; și califică drept "ultimatum" "formula de pace" (prin care se presupune renunțarea de facto a Rusiei la toate teritoriile intrate în componența ei ca urmare a rezultatelor referendumurilor din primăvara anului 2014 și toamna anului 2022, inclusiv Crimeea), propusă în noiembrie 2022 de președintele Zelenski. Și înaintea întâlnirii reprezentanților Federației Ruse cu colegii din Brazilia și India, desfășurată în culisele ședinței din Arabia Saudită a Consiliului de cooperare dintre Rusia și Țările Golfului Persic, au adus ca dovezi încercările Moscovei de a organiza o misiune de negocieri alternativă, care ar concura cu ideile primului summit de pace desfășurat în luna iunie în Elveția. În cursul acestor convorbiri s-a discutat, de asemenea, problematica conflictului militar ucrainean, dar Ministrul de Externe al Rusiei nu au dezvăluit detalii, au constatat autorii raportului. Și în felul acesta au subliniat temerile lor în legătură cu faptul că și prima condiție a "planului de victorie" al lui Zelenski - privind atragerea țărilor neoccidentale la presiune asupra Federației Ruse - s-ar putea dovedi, de asemenea, eliminată.
Rușii consideră că atacul de la Kursk a anunlat orice șansă de negocieri
Cu toate acestea, după cum a reamintit, pentru Nezavisimaia Gazeta, directorul Centrului pentru studii eurasiatice al Institutului pentru studii internaționale al MGIMO (Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova), Ivan Safranciuk, atât președintele Rusiei, Vladimir Putin, cât și șeful Ministerului de Externe, Serghei Lavrov, au arătat anterior că posibilitatea negocierilor a fost zădărnicită de raidul Forțelor Armate ale Ucrainei de la Kursk. În același timp, au fost declarate zadarnice atât speranțele Kievului că, în urma operațiunii întreprinse, va putea pune Rusia la zid, ca să discute cu ea de pe o poziție de forță, cât și calculele de zădărnicire a ofensivei Forțelor Armate ale Federației Ruse în Donbas. Și aici pare demonstrativ faptul că invazia Forțelor Armate ale Ucrainei în regiunea Kursk a fost realizată în condițiile în care în țările din jur, după eșecul contraofensivei ucrainene de anul trecut, au început să se contureze treptat dispoziții sociale în favoarea unei reglementării pașnice, a remarcat Safranciuk.
În același timp, a continuat expertul, este evident, în Occident a început să fie admisă posibilitatea victoriei Rusiei în conflictul actual. Și deși deocamdată nimeni nu poate stabili care ar putea fi parametrii concreți ai presupusei victorii: să spunem, dacă Forțele Armate ale Rusiei ar ajunge la frontiera cu Polonia sau vor cuceri Kievul, sau dacă își vor elibera propriul teritoriu constituțional (cu regiunile intrate în componența Federației Ruse pe baza referendumurilor). Se pare însă că pe aliații occidentali ai Kievului îi îngrijorează nu cum s-ar putea încheia toate acestea, important este ca încheierea conflictului să nu arate pentru toți ca o victorie a Rusiei. Și dacă, de exemplu, subunitățile ei ajung la frontiera teritoriului constituțional, iar Kievul va rămâne sub controlul actualelor autorități ucrainene, această variantă se poate dovedi pentru Occident mai puțin convenabilă în comparație cu scenariul în care Forțele Armate ale Federației Ruse cuceresc Kievul, însă acest lucru va fi asigurat de un preț încărcat de costuri de imagine excesive pe scena internațională, comparabile cu o înfrângere morală. Tocmai de aceea de la sfârșitul anului trecut sunt inițiate diverse formate de reglementare, menite să impună Rusiei hotărâri pe care ea nu are de gând să le ia, a declarat analistul.
Legitimitatea unor îndoieli de acest gen a fost confirmată zilele acestea și de secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (SNBO), Oleksandr Litvinenko. După cum a declarat acesta într-un interviu, Rusia "are o altă cultură strategică decât Occidentul" și deocamdată nu este pregătită pentru negocieri serioase, și de aceea cu reprezentanții ei trebuie vorbit doar de pe o poziție de forță. Semnificativ este faptul că, totodată, atunci când a comentat invazia Forțelor Armate ale Ucrainei în regiunea Kursk, Litvinenko a adus noi justificări pentru obiectivele sale, în completare atât la cele menționate anterior și care presupuneau atât forțarea de a se trece la negocieri, cât și distragerea forțelor ruse de la ofensiva în curs de desfășurare în Donbas, mai ales pe direcția Pokrovsk. După cum a precizat însă șeful SNBO, subunitățile ucrainene au lansat operațiunea Kursk pentru a preveni un atac rusesc asupra regiunii Sumî, pentru a ridica spiritul de luptă în armata ucraineană și pentru a-l "scoate din sărite" pe președintele Federației Ruse.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
Comentează