Suprafaţa pădurilor, a vegetaţiei forestiere şi a terenurilor cu arbori din România a crescut cu aproximativ 500.000 de hectare, iar creşterea totală a volumului de masă lemnoasă este de 59 milioane metri cubi/an, arată datele Inventarului Forestier Naţional (IFN) - Ciclul III, citate de Comunitatea Forestierilor - Fordaq, într-un comunicat transmis Agerpres.
"Rezultatele IFN arată o creştere substanţială a suprafeţei pădurilor, vegetaţiei forestiere şi a terenurilor cu arbori cu aproximativ 500.000 ha, o valoare apropiată de cea dată de recensământul general agricol ca pierdere a suprafeţei folosită ca terenuri agricole între anii 2010 şi 2020. Rata de creştere medie, de 8,5 mc/an/ha, este aproape dublă faţă de creşterea medie a pădurilor din Europa, de 4,4 mc/an/ha, ceea ce arată starea de sănătate şi vitalitatea bună a pădurilor din România. Creşterea totală a pădurilor României, a volumului de masă lemnoasă, este de 59 milioane metri cubi, anual, conform rezultatelor Ciclului III", susţine Cătălin Tobescu, preşedintele Fordaq.
Potrivit sursei citate, din această creştere, aproximativ 17 milioane mc reprezintă mortalitate naturală a pădurilor, iar 15 milioane mc sunt acumulare anuală netă în păduri.
De asemenea, volumul mediu al lemnului pe picior a ajuns la 348 mc/hectar, în creştere faţă de 339 mc/hectar rezultat al Ciclului II al IFN. Comparativ, în Europa, doar Elveţia are un volum de masă lemnoasă pe picior comparabil, de 353 mc/hectar, în timp ce media europeană este de doar 160 mc/hectar. Totodată, 28 milioane mc este volumul total recoltat, adică volumul total suprateran al arborilor recoltaţi.
"A nu se confunda acest volum cu volumul comercial pus pe piaţă comunicat de INS (18 - 19 milioane mc, anual), volum care nu include volumul cioatei, crengilor, vârfurilor resturile de exploatare. În plus, IFN dă volumul total recoltat din păduri conform metodologiei şi definiţiei IFN a pădurilor (7,2 milioane hectare), nu doar din fondul forestier naţional supus regimului silvic (6,6 milioane hectare). Valoarea recoltei dată de IFN este o medie a anilor 2014 - 2024 şi arată un trend de scădere ca rezultat al măsurilor de combatere a tăierilor ilegale, dar şi datorită recoltei mult sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice. Ceea ce merită subliniat este ponderea foarte mică a recoltei din creşterea totală a pădurii în România, respectiv 3,78 mc/an/ha recoltaţi la o creştere de 8,5 mc/an/ha, rezultând un procent de recoltă de doar 44%. În Europa, procentul mediu este de 63-66%, cu multe ţări recoltând integral creşterea pădurii", explică Tobescu.
Acesta a menţionat, totodată, că este de remarcat volumul mare al mortalităţii naturale din păduri, respectiv 17 milioane de metri cubi, ca urmare a silviculturii practicate în România.
"În ţara noastră avem o pondere de peste 50% a pădurilor cu management certificat conform standardelor internaţionale FSC şi PEFC care impun păstrarea lemnului mort în păduri. Avem reglementări care limitează extragerea lemnului mort prin tăieri de igienă în arii protejate sau angajamente voluntare de silvomediu cu constituirea unor zone de linişte. Toate acestea au un efect măsurabil: lemn mort în păduri. Fenomenul de uscare a pădurilor, care a luat amploare în anii 2024 - 2025, nu este surprins de IFN decât în mică măsură. Cifrele mortalităţii pădurilor sunt foarte probabil mult mai mari în 2025. Suntem foarte aproape de pragul în care aceste volume depăşesc posibilităţile de exploatare şi valorificare şi vor rămâne să putrezească în păduri, afectând şi mai mult starea de sănătate a acestora. Dincolo de mortalitatea naturală a pădurilor, asociată şi respectării unor standarde ridicate privind protecţia biodiversităţii, este nevoie de un management dinamic şi adaptativ al pădurilor pentru a face faţă provocărilor aduse de schimbările climatice", afirmă Cătălin Tobescu.
Conform IFN - Ciclul II (2013 - 2018), suprafaţa totală de pădure din România figura cu şapte milioane de hectare, din care terenuri acoperite cu arbori 6,9 milioane de hectare. Totodată, volumul de lemn pe picior din păduri era de 2,3 miliarde mc, cu un volum mediu de aproape 340 mc pe hectar. Volumul de lemn pe picior crescuse de la 2,2 miliarde de mc - în IFN 1, la 2,3 miliarde de mc, la următorul recensământ.
Primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional s-a desfăşurat în perioada 2008 - 2012. În anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013.
Comentează