Cel de-al zecelea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat "România şi Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE", coordonat de Andrei Stoian şi Victor Vevera, a fost lansat joi, de Editura Club România, la Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", în prezenţa mai multora dintre autori.
Lucrarea reuneşte contribuţiile a 90 de experţi, decidenţi politici, negociatori, reglementatori, conducători ai marilor companii de energie şi infrastructură, reprezentanţi ai mediului academic, cultural şi de afaceri, ai societăţii civile şi ai instituţiilor europene, într-o analiză amplă a parcursului european al Republicii Moldova şi a rolului României în acest proces, potrivit Agerpres.
Printre cei care au participat cu articole la volum se numără Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei; Cătălin Predoiu, fost viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Interne; Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European; Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei; Clara Volintiru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe; Mihai Mîţu, ambasadorul Republicii Moldova în România; Dumitru Alaiba, fost viceprim-ministru al Republicii Moldova; Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu Uniunea Europeană; academicienii Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Claudia Nicolae, director-general Agenţia Naţională de Presă AGERPRES; Ion Sterian, Răsvan Popescu, Bogdan Badea, Corina Popescu şi Dan Barna, alături de analişti, diplomaţi, antreprenori şi jurnalişti de pe ambele maluri ale Prutului.
Volumul include şi un mesaj al Alteţei Sale Regale Principele Radu al României.
Cartea este construită pe şase capitole. Primul pune la dispoziţia cititorului corpusul primar al procesului de aderare: cadrul de negociere, Planul de creştere economică de aproape 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027, raportul de ţară şi evaluarea Comisiei Europene din pachetul de extindere 2025. Al doilea cartografiază triunghiul Bucureşti-Chişinău-Bruxelles, inclusiv perspectivele Berlinului, Parisului şi Washingtonului. Al treilea, cel mai amplu, urmăreşte drumul de la interconectarea sistemelor la interdependenţa strategică, pe trei paliere: convergenţa administrativă şi instituţională, interconectarea fizică şi digitală, convergenţa pieţelor, a investiţiilor şi a capitalului. Al patrulea analizează spaţiul informaţional, cultura şi rezilienţa democratică, inclusiv testul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Al cincilea abordează geopolitica reintegrării şi dosarul transnistrean, iar al şaselea analizează opinia publică din Republica Moldova pe baza sondajului "Annual Survey 2026 - Republic of Moldova".
Andrei Stoian, coordonator al volumului, a mulţumit celor 90 de autori "pentru că au îmbrăţişat ideea" şi au răspuns invitaţiei de a-şi spune părerea, adăugând că deşi aceştia nu au fost întotdeauna de acord între ei "aceasta este partea cea mai frumoasă a cărţii pentru că s-a născut un consens din dezacorduri documentate".
"Lucrând la această carte am tras o concluzie şi încep cu această concluzie: pe Prut există trei unităţi de măsură, arhitectura de securitate are trei unităţi de măsură: kilometri, kilovolţi şi semnături, de aceea vă invit să citiţi acest volum în primul rând ca instrument de măsură şi abia apoi ca pe o pledoarie. Dacă ar fi să rezum teza volumului pe scurt, ar fi aceasta: integrarea Europeană a Republicii Moldova este cea mai eficientă arhitectură de securitate disponibilă în această parte a Europei şi interconectarea este mecanismul ei concret. Ştiţi foarte bine că pe Prut se suprapune flancul estic al NATO şi frontiera răsăriteană a Uniunii. Dar dacă vă uitaţi mai bine, această arhitectură de securitate are forma unei conducte de gaz, unei linii de înaltă tensiune şi a unor semnături electronice care sunt valabile pe ambele maluri ale Prutului", a spus Andrei Stoian, la evenimentul de lansare a volumului.
Victor Vevera, de asemenea coordonator al volumului, aflat în Japonia, a afirmat, într-o intervenţie audio, că "era momentul să avem un caiet documentar care să se ocupe de problematică în România şi Republica Moldova pentru că Republica Moldova e pe parcursul ei către Uniunea Europeană, lucru care îi va aduce alături de noi".
"De la Poduri de Flori care însemnau emoţia reîntâlnirii cu fraţii de dincolo de Prut, am ajuns la interconectările strategice şi da, mai nou, la aceste poduri digitale pentru că până la urmă faptul că există conexiune digitală, şi este un schimb de informaţii, ne aduce mai aproape de cei care au fost studenţi aici, de cei care sunt cetăţeni ai României şi ai Republicii Moldova, şi până la urmă ne contopeşte într-o singură naţiune, pentru că până la urmă, da, comunitatea de limbă şi de tradiţii este clară, nu va putea fi niciodată depăşită, indiferent de interesele geostrategice sau geopolitice, la un moment sau altul", a transmis Victor Vevera.
Miruna Troncotă, expert în relaţii internaţionale, a aprecizat că volumul "a apărut într-un moment foarte potrivit, atât din cum arată acum politica de extindere şi deciziile care se aşteaptă la Consiliul European din această iarnă, cât şi din perspectiva cooperării României şi a Moldovei".
"Eu am intitulat capitolul meu 'De partea bună a hărţii'. Este chiar titlul unui volum al unei autori originale din Republica Moldova, Cătălina Bălan, a apărut la editura Paralela 45 anul acesta, e un volum mic, şi proză şi poezie, şi metafora ei mi se pare că explică foarte bine unde ar trebui să se plaseze simbolic parteneriatul România - Moldova în contextul integrării europene", a spus Mirona Troncotă.
Tudor-Dan Ancuţa, jurist, analist de politici publice şi consilier parlamentar în Bundestagul german, a precizat că în volum a scris despre perspectiva Germaniei pe extindere, şi despre relaţia germano-moldoveană.
"Unul din punctele principale ale Germaniei în Moldova şi în percepţia Germaniei asupra Moldovei este că, mai ales după ce a început invazia în 2022 a Rusiei în Ucraina, oamenii au înţeles practic cât de importantă devine Moldova mai ales pentru stabilitatea europeană, pentru că s-au întâlnit cu valul de oameni şi de refugiaţi care au venit din Ucraina către Germania şi au realizat că dacă s-ar întâmpla acelaşi lucru şi cu Moldova, dacă Rusia ar reuşi să învingă Ucraina şi ar ataca Moldova, ar veni un val similar către România şi după aia ulterior către vest, iar acest lucru i-a făcut să regândească un pic cum abordează Moldova. Iar unul din principalele puncte care s-au schimbat este că deodată Germania a devenit unul din cei mai mari susţinător ai Republicii Moldova şi a extinderii UE către Moldova, ba chiar am observat că, de la an la an, poziţia Germaniei se modifică, să zic aşa, între ghilimele, în bine pentru Moldova", a spus Tudor Dan-Ancuţa.
El a afirmat că, în urmă cu aproximativ două luni, Germania a arătat că "susţine aderarea Moldovei inclusiv separat de Ucraina, dacă împreună cu Ucraina nu reuşesc să se mişte suficient de rapid".
Directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a amintit de solicitarea mediei din Republica Moldova de informaţii în limba română "pentru a umple golul de ştiri în limba română, care cumva, oarecum, să contrabalanseze ştirile în limba rusă".
"Iniţial am reacţionat destul de rapid la nivelul instituţiei. S-a creat ceea ce era şi în trecut, dar era mai puţin populat, un flux de ştiri dedicat Republicii Moldova. N-a fost suficient, pentru că nu ăsta era interesul. Interesul era ca AGERPRES să fie în Republica Moldova, să facă ştiri de acolo, care să fie preluate în media din Republica Moldova. De ce? Pentru că aici ajungem la ceea ce este esenţial, unde toate podurile devin ba tehnice, ba fizice, ba concrete, podul informaţiei cred că este cel mai abstract. Şi acolo unde instituţiile ajung, mai cu avionul, mai cu trenul, mai cu maşina, informaţia ajunge în fracţiune de secundă. Ăsta a fost primul exemplu pe care noi l-am văzut la nivelul agenţiei câteva luni după începerea războiului. Colegul meu, corespondentul de Botoşani, a fost în Republica Moldova, a avut un interviu cu vicepremierul de la acea vreme, care a ocupat şi portofoliul Energiei, şi a fost acea celebră ştire 's-ar putea ca anumite sate din Republica Moldova să rămână fără curent'. A fost dovada vie a ceea ce înseamnă o informaţie şi a ceea ce înseamnă un spaţiu informaţional comun, extrem de necesar. Am regăsit aceeaşi ştire pe un site din Elveţia care cita Agenţia de presă EFE spaniolă, care cita MoldPress, care cita un interviu AGERPRES. Cam aici este spaţiul informaţional comun, iar pilonul, pentru că noi îl avem încă România, în Republica Moldova este destul de firav, poate se va întări, este vorba de încredere. O ştire care apare pe un portal de încredere este preluată aşa cum este, fără a fi rostogolită, fără a fi comentată şi fără a fi, până la urmă, segmentată", a spus Claudia Nicolae.
Directorul general al AGERPRES a mai menţionat "este nevoie de prezenţa mediei româneşti dincolo de Prut pentru a face echipă comună chiar în drumul acesta spre integrare şi după".
Lansarea de la Bucureşti va fi urmată de evenimente similare programate la Chişinău şi la Bruxelles.
