Moldovenii vor vota săptămâna aceasta în cadrul unor alegeri parlamentare tensionate, pe care președinta statului le-a numit „cele mai importante” din istoria micii țări, care oscilează între puternica sa vecină, Rusia, și Occident.
Situată între Ucraina – care luptă în prezent împotriva invaziei rusești – și România, membră a Uniunii Europene, Moldova a fost mult timp divizată în ceea ce privește strângerea legăturilor cu Bruxelles-ul sau menținerea relațiilor din epoca sovietică cu Moscova.
Majoritatea sondajelor de până acum arată că partidul pro-UE al președintei Maia Sandu, aflat la putere din 2021, se situează pe primul loc în perspectiva scrutinului din 28 septembrie – dar Sandu acuză Kremlinul că cheltuiește sute de milioane de euro din „bani murdari” pentru a se amesteca în campanie.
Analiștii avertizează că această cursă este departe de a fi o certitudine.
Există nemulțumiri tot mai mari în rândul populației de 2,4 milioane de locuitori din cauza dificultăților economice și a promisiunilor neîndeplinite de reformă într-una dintre cele mai sărace țări din Europa, precum și scepticism față de eforturile lui Sandu de a obține statutul de membru al UE, pe care le-a demarat după invazia Moscovei în Ucraina în 2022.
„Mi se pare că Uniunea Europeană a fost prea prezentă aici. Atât de multe vizite, mi se pare o implicare prea mare”, a declarat pentru AFP Elena Popuşoi, o alegătoare de aproximativ 50 de ani. Ea a adăugat că preferă „prietenia cu Rusia”.
O înfrângere a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), al lui Sandu, aflat la guvernare, ar putea pune obstacole în calea integrării în UE.
„Jocul se va juca până în ultimul moment”, a declarat analistul Valeriu Pașa de la think tank-ul WatchDog.md, cu sediul în capitala Chișinău.
„Coruperea alegătorilor”
Înainte de scrutin, liderii PAS le-au cerut alegătorilor să treacă peste „nemulțumiri și îndoieli” pentru a evita riscul ca tinerii să devină „carne de tun în războaiele sângeroase și criminale ale (președintelui rus Vladimir) Putin”.
Sandu a avertizat, de asemenea, că un guvern prietenos cu Moscova va fi folosit ca „rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene”.
Opoziția, condusă de Blocul Patriotic pro-rus, susține că ruperea legăturilor cu Rusia a încetinit economia țării. De asemenea, a promis gaze ieftine, pensii mai mari și interzicerea exercițiilor militare pe teritoriul național.
„Ultimii patru ani nu pot fi numiți normali”, a declarat primarul Chișinăului, Ion Ceban, din blocul de opoziție Alternativa, adăugând că „frica, ura și dezbinarea” au dominat.
În perioada premergătoare votului, procurorii au efectuat percheziții uneori zilnice legate de ceea ce numesc „coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a partidelor politice”.
Aceștia au publicat fotografii cu teancuri de dolari și euro confiscate, precum și înregistrări audio despre care spun că sunt ale unor persoane care discută despre banii primiți de la Moscova.
Între timp, unui bloc pro-rus controlat de oligarhul fugar Ilan Şor, condamnat pentru fraudă, i s-a interzis participarea la scrutin. Şor a promis 3.000 de dolari moldovenilor care ies în stradă împotriva partidului de guvernământ, pe care l-a acuzat de „terorism politic”.
Zeci de oameni au protestat aproape zilnic în fața unei închisori din Chișinău, cerând eliberarea celor pe care îi consideră „prizonieri politici”, inclusiv a unui guvernator pro-rus închis pentru finanțarea ilegală a partidului lui Șor.
Risc de instabilitate
Prezența la vot va fi decisivă - în special în diaspora numeroasă și puternică, ce tinde să voteze PAS, și în regiunea separatistă Transnistria, care are o înclinație pro-rusă, spun analiștii.
Aproximativ 23 de partide politice și candidați independenți candidează pentru cele 101 locuri parlamentare.
Dacă PAS iese învingător, dar nu reușește să obțină majoritatea, ar putea fi nevoit să intre într-o coaliție de guvernare cu un partid care ar putea ajunge „un cal troian”, sabotând integrarea europeană din interiorul guvernului, spun experții.
Analistul Pașa avertizează că orice instabilitate politică după vot ar fi, de asemenea, „destul de convenabilă pentru interesele rusești”.
Dar pentru mulți moldoveni din capitală, oportunitatea oferită de legăturile puternice cu Europa de Vest este atrăgătoare. „Îmi doresc un viitor mai bun, să-mi termin studiile în străinătate și să mă întorc într-o Moldovă care îmi place”, a declarat Livia Melnoc, în vârstă de 21 de ani, pentru AFP la Chișinău.
SURSA: https://www.france24.com/en/live-news/20250922-moldovan-voters-face-crossroads-between-russia-and-eu preluat de RADOR RADIO ROMÂNIA
Comentează