The Wall Street Journal explică faptul că pasajul referitor la România și la căderea Guvernului Bolojan, prezent în versiunea online a investigației despre ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, nu apare în ediția tipărită din cauza limitărilor de spațiu.
Precizarea a fost făcută pentru stiripesurse.ro de jurnalistul Drew Hinshaw, unul dintre autorii investigației publicate de prestigiosul cotidian american, după ce redacția noastră a solicitat explicații privind diferența dintre cele două versiuni ale articolului.
„Mulțumesc foarte mult că ne-ați scris. După cum vă puteți imagina, articolele noastre tipărite, inclusiv acesta, sunt adesea scurtate din cauza limitărilor de spațiu”, a transmis Drew Hinshaw.
Jurnalistul a precizat că eventualele întrebări suplimentare pot fi adresate echipei de comunicare a Dow Jones, compania care publică The Wall Street Journal.
Pasajul despre România apare în versiunea online, dar nu și în ziar
Diferența dintre cele două versiuni ale articolului a devenit subiect de dezbatere în România după ce s-a constatat că pasajul referitor la Guvernul Bolojan, prezent în articolul online, lipsește din ediția tipărită WSJ din 26–27 septembrie.
Situația a fost semnalată public duminică, iar în spațiul public au apărut întrebări dacă absența pasajului din ziar ar putea indica o retragere, o reconsiderare editorială sau eventuale dubii privind informația.
Răspunsul transmis însă direct de Drew Hinshaw indică o explicație mult mai simplă, versiunea tipărită a fost redusă din motive de spațiu, o practică obișnuită pentru articolele WSJ.
Hinshaw nu afirmă în răspuns că pasajul ar fi fost retras, corectat sau eliminat din cauza unor probleme privind acuratețea relatării.
Ce scrie WSJ despre România
Versiunea online a articolului WSJ relatează că, în luna martie, Kimberly Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, la o cină la Atena la care participau oficiali americani și greci.
În contextul unei discuții despre situația politică din România și despre perspectiva căderii Guvernului Bolojan, ambasadoarei SUA îi este atribuită afirmația că Washingtonul ar avea capacitatea de a provoca schimbări similare și în alte state.
Potrivit pasajului preluat de presa din România, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări” și ar putea proceda similar și în Grecia.
WSJ își bazează relatarea pe o persoană care ar fi participat la cină și pe alte persoane cărora le-ar fi fost relatat ulterior episodul. Avocatul lui Kimberly Guilfoyle a contestat însă descrierea schimbului de replici.
Informația a provocat un scandal politic la București
Relatarea WSJ a generat reacții puternice în România, după ce a fost preluată și pusă în legătură cu tensiunile din fosta coaliție de guvernare și cu interesele americane în proiectul Coridorului Vertical de gaze.
Sorin Grindeanu s-a întâlnit la 31 martie, la București, cu Kimberly Guilfoyle, alături de fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan și de alți oficiali, într-o perioadă în care PSD se afla deja într-un conflict deschis cu premierul Ilie Bolojan.
Grindeanu a respins orice legătură între întâlnirea respectivă și căderea Guvernului.
„Discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte care țin de coridorul vertical de gaze, o rută energetică strategică în care România poate avea un rol de tranzit important. (...) Restul aspectelor semnalate de dvs. sunt pure fabulații, care nu au făcut obiectul discuției”, a transmis liderul PSD.
Plângeri penale și acuzații de „trădare”
Controversa a escaladat după ce deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a formulat plângeri penale pentru trădare împotriva lui Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan.
Parlamentarul USR susține că procurorii ar trebui să investigheze dacă au existat înțelegeri cu o putere străină privind schimbarea Guvernului Bolojan și dacă interese economice străine au influențat deciziile politice de la București.
Atât Grindeanu, cât și mai mulți lideri PSD au respins acuzațiile, arătând că Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură votată de Parlament și că ruptura dintre PSD și fostul premier începuse public cu mult înaintea întâlnirii din 31 martie.
Răspunsul WSJ înlătură una dintre speculațiile apărute după publicarea articolului
Absența pasajului privind România din ediția tipărită generase ipoteza că The Wall Street Journal ar fi putut renunța la informație după publicarea versiunii online. Răspunsul lui Drew Hinshaw nu susține însă această interpretare.
Potrivit unuia dintre autorii materialului, explicația este legată de modul obișnuit în care sunt editate articolele pentru versiunea pe hârtie, acestea fiind frecvent scurtate pentru a încăpea în spațiul disponibil.
În același timp, jurnalistul nu a oferit detalii suplimentare despre procesul editorial prin care a fost selectat pasajul eliminat din versiunea tipărită și a indicat echipa de comunicare a Dow Jones pentru eventuale clarificări suplimentare.
Comentează