În Occident ei erau considerați spioni, hackeri, contrabandiști sau asasini plătiți. La Moscova ei au fost întâmpinați ca niște eroi și li s-au promis medalii de stat. Cei opt cetățeni ruși care s-au întors acasă joia trecută în urma celui mai mare schimb de prizonieri de după Războiul Rece fuseseră condamnați pentru crime și spionaj și trimiși în închisori din Germania, Slovenia, Norvegia, Polonia și SUA. Dar când președintele Vladimir Putin i-a întâmpinat pe un aeroport din Moscova, el i-a îmbrățișat pe covorul roșu flancat de garda de onoare și le-a mulțumit pentru că au rămas „credincioși patriei”, afirmând că Rusia a luptat neîncetat pentru eliberarea lor, scrie Wall Street Journal, citat de Rador Radio România.
Tratamentul demn de niște persoane extrem de importante (VIP), difuzat la televiziunea de stat și în mediile de socializare, reflectă o viziune-cheie a lui Putin asupra lumii, respectiv faptul că rușii din străinătate activează în sprijinul a ceea ce, în opinia sa, ar fi interesele sale de stat, fiind niște adevărați patrioți, care trebuiau aduși acasă cu orice preț. Campania sa vizând eliberarea lor, ilustrată deopotrivă în mesajele publice și private ale Kremlinului, i-ar putea demonstra totodată și dorința de a reține în Rusia și mai mulți cetățeni occidentali pe care să îi folosească și în alte astfel de schimburi viitoare.
Pe de altă parte, alți 16 prizonieri reținuți în Rusia și în Belarus, printre care și Evan Gershkovich, reporterul de la The Wall Sttreet Journal reținut anul trecut și condamnat pe nedrept pentru spionaj, precum și alți doi americani – fostul pușcaș marin Paul Whelan și jurnalista Alsu Kurmasheva - care s-au întâlnit cu Biden și cu familiile lor la Baza Aeriană din Washington, s-au bucurat de o primire mult mai modestă. Ceilalți - o serie de cetățeni germani și ruși din opoziție, au fost transportați spre un aeroport din Germania.
Cel mai prețios prizonier
Rușii întorși acasă erau mult deosebiți de dizidenții sosiți în Germania. Cel mai de preț a fost Vadim Krasikov, fost ofițer al serviciilor de securitate, condamnat pentru asasinarea unui opozant al Kremlinului într-un parc din Berlin.
Putin a pledat de mai multe ori pentru întoarcerea în Rusia a lui Krasikov, calificându-l drept un patriot, spre deosebire de trădătorii despre care, în martie 2022, el a spus vor fi scuipați ca niște insecte. În momentul când Krasikov a coborât din avionul rusesc Tupolev Tu-204 pe Aeroportul Vnukovo din Moscova, Putin îl aștepta lângă scară și l-a cuprins într-o scurtă îmbrățișare.
Eliberarea lui Krasikov, care i-a spus unui gardian german din închisoare, la care el fusese condamnat pe viață, că „Federația Rusă nu are să mă lase să putrezesc în închisoare”, e un mesaj relevând faptul că Kremlinul va continua să își vâneze inamicii din străinătate și nu îi va abandona pe cei care sunt implicați în afaceri murdare în țări străine.
Imaginea lui Putin se întărește
În același timp, acest lucru va întări poziția lui Putin în ochii armatei ruse și ai serviciilor de informații, care îi întăresc sistemul politic și care sunt pioni-cheie în privința menținerii sale la putere. Recunoscând pentru prima oară faptul că Krasikov a asasinat în 2019 un insurgent cecen, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că asasinul făcuse parte din gărzile prezidențiale ruse.
„Vom asista la noi crime și vom vedea noi spioni”, a declarat Abbas Galliamov, redactorul unor discursuri de la Kremlin devenit critic al lui Putin. El a spus că cei trimiși de Putin să opereze în Europa „vor înțelege că nu trebuie să se teamă pentru propria lor securitate, din cauză că, chiar dacă sunt prinși, Putin îi va elibera”.
Susținătorii lui Putin și presa rusă de stat au lăudat acest ultim schimb de prizonieri, considerându-l o dovadă că președintele rus își respectă cuvântul, evidențiind totodată și o altă versiune a Kremlinului legată de acest schimb, și anume că în pofida costisitorului război din Ucraina din ultimii doi ani și jumătate și după valul de sancțiuni venit din partea Occidentului, Rusia nu a ajuns să fie izolată pe scena mondială și este în continuare capabilă să ajungă la niște acorduri cu niște state considerate de obicei drept adversari.
În același avion care a aterizat pe aeroportul Vnukovo avându-l la bord pe Krasikov s-au mai aflat și doi agenți sub acoperire din partea armatei ruse și din partea serviciilor de informații externe. Doi dintre aceștia – Anna Dulțeva și Artem Dulțev, fuseseră niște „falși argentinieni” care lucrau în Slovenia.
Rusia își revendică spioni
Spre deosebire de oficialii occidentali, care au susținut permanent nevinovăția lui Gershkovich și a altor persoane eliberate din închisorile rusești, Moscova a dezvăluit joi pentru prima oară biografiile unor dintre oamenii eliberați în urma schimbului, recunoscând, tot pentru prima oară, că Dulțeva și Dulțev erau spioni ruși.
Peskov a spus că cei doi copii ai lor au aflat pentru prima oară că părinții lor sunt ruși în momentul când au decolat din Turcia în cadrul schimbului de prizonieri. Potrivit declarațiilor lui Peskov, în momentul aterizării avionului pe aeroportul Vnukovo, Putin i-a salutat pe copii în limba spaniolă, spunându-le „buenas noches”, adică „bună seara”.
„Pentru Putin, ei sunt niște eroi”, a declarat Tatiana Stanovaia, observator al Kremlinului și angajată la Centrul Carnegie Rusia Eurasia – o instituție politică din Berlin. „Putin dorește să arate că acești oameni se vor bucura de cele mai mari onoruri. Vor avea tot ce le trebuie”.
Potrivit altor precedente, se pare că ei pot fi siguri că, ajunși acasă, vor trăi confortabil. Rușii veniți acasă în urma unor schimburi anterioare de prizonieri au fost puși pe un fel de piedestaluri, oferindu-li-se fotolii în parlament sau niște poziții avantajoase ca prezentatori la televiziunea de stat. După eliberare, Viktor Bont, un traficant de arme condamnat, care a fost eliberat în decembrie 2022 în schimbul baschetbalistei Brittney Griner, a devenit membru al unui partid politic pro-Kremlin și un fervent susținător al programului politic al lui Putin.
Un exemplu de recunoștință
După eliberare, Maria Butina, o cetățeană rusă care în 2018 s-a recunoscut vinovată ca făcând parte dintr-o conspirație menită se influențeze scena politică americană și care a fost condamnată la 18 luni de închisoare, a devenit și ea parlamentar. Ea a înființat și o fundație având drept scop repatrierea rușilor reținuți în străinătate, devenind rapid și unul dintre cei mai fervenți susținători ai războiului lansat de Kremlin în Ucraina.
Atât Bout cât și Butina au salutat schimbul de prizonieri de joi. Lăudând guvernul rus care le-a asigurat în trecut propria întoarcere acasă, deși separat, amândoi au citat o frază deseori folosită de Putin mai demult: „Noi nu ne abandonăm oamenii”.
Din exil, mulți opozanți ruși au salutat eliberarea unora dintre oamenii lor din linia întâi, printre care și pe cea a unui apropiat al lui Alexei Navalnîi, decedat în februarie într-o închisoare din bazinul arctic chiar înaintea eliberării. În sistemul penitenciar rusesc rămân încă sute de disidenți ruși, unii dintre ei invocând probleme grave de sănătate și fiind condamnați la pedepse grele în condiții de izolare.
Peskov a spus joi într-un interviu radiodifuzat că se așteaptă ca numai cei rămași credincioși Rusiei să se întoarcă. El a spus că ceilalți trebuie să rămână în străinătate, acolo unde se află.
„Să-i lăsăm pe dușmani să rămână acolo și să-i facem pe cei care nu ne sunt dușmani să se întoarcă”, a spus el.
Comentează