Premium
Zeci de mii de persoane s-au mobilizat vineri în emblematica Plaza de Mayo din Buenos Aires şi în alte locuri din Argentina pentru cea de-a 47-a aniversare a loviturii de stat din 1976, notează AFP. Numeroşi argentinieni scandând "Niciodată din nou" s-au adunat cu ocazia Zilei memoriale pentru adevăr şi justiţie, în amintirea miilor de victime şi dispăruţi sub dictatura militară, scrie Agerpres.
Această pagină a istoriei a revenit în actualitate odată cu nominalizarea la ultimele premii Oscar a lungmetrajului "Argentina, 1985" de Santiago Mitre, povestind primul proces al comandanţilor juntei la putere până în 1983.
Într-o declaraţie din Plaza de Mayo, arhiplină, au fost reamintite ameninţările la adresa democraţiei argentiniene, după tentativa de asasinare a vicepreşedintei Cristina Kirchner la 1 septembrie 2022.
"Este imposibil să minimizezi o tentativă de magnicid (uciderea unei persoane importante din stat). Solidaritatea şi dezgustul liderilor din întreaga Americă Latină, din Statele Unite, Europa şi al papei Francisc au arătat că lumea a înţeles exact gravitatea celor întâmplate", a subliniat acest text.
De la abrogarea în 2003 a legilor de amnistie din 1987, au fost condamnaţi 1.115 foşti militari şi foşti poliţişti ai dictaturii, potrivit parchetului argentinian însărcinat cu crimele împotriva umanităţii.
Lovituri de stat, genocid, torturi
"Argentina a fost capabilă să gestioneze un proces atât de dureros precum cel al loviturii de stat, al genocidului şi al torturii şi acesta este un exemplu recunoscut în întreaga lume", a declarat la postul de radio Destape ministrul de interne, Eduardo de Pedro, fiul unor activişti politici asasinaţi în timpul dictaturii.
"Trebuie să păstrăm vie memoria, altfel istoria se va repeta", a pledat la postul de radio 750 preşedinta bunicilor din Plaza de Mayo, Estela de Carlotto. Organizaţia sa a reuşit până în prezent să restabilească identitatea a 132 de persoane răpite fiind bebeluşi de către dictatură de la părinţii lor deţinuţi sau dispăruţi.
Dictatorul Jorge Videla, graţiat iniţial de fostul preşedinte de dreapta Carlos Menem, a fost condamnat la închisoare pe viaţă după ce acest plan sistematic de furt de copii a ieşit la iveală. El a murit în arest în 2013.
Potrivit organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului, aproximativ 30.000 de persoane au murit ori au dispărut în timpul dictaturii argentiniene, din 1976 până în 1983.
