Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat anunțul venit de la Washington potrivit căruia SUA acordă o derogare de 30 de zile de la sancțiunile impuse petrolului rusesc, pe fondul crizei energetice cauzate de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, relatează Mediafax.
Statele Unite au autorizat țările să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate, care sunt în prezent încărcate pe nave aflate pe mare. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a precizat că măsura a fost luată temporar pentru a „promova stabilitatea piețelor globale de energie” în timpul războiului din Orientul Mijlociu.
Criticile lui Zelenski
Aflat în vizită la Paris pentru o întâlnire cu președintele Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski a criticat inițiativa Statelor Unite privind sancțiunile asupra petrolului rusesc, avertizând că această măsură ar consolida capacitățile ofensive ale Moscovei și ar afecta inițiativele diplomatice.
„Numai această relaxare din partea Statelor Unite ar putea oferi Rusiei aproximativ 10 miliarde de dolari pentru război. Acest lucru, cu siguranță, nu ajută la pace. Cred că ridicarea sancțiunilor va duce, în orice caz, la o consolidare a poziției Rusiei care cheltuiește banii din vânzările de energie pe arme, iar toți acești bani sunt apoi folosiți împotriva noastră. Prin urmare, ridicarea sancțiunilor doar pentru ca mai multe drone să zboare ulterior spre tine nu este, în opinia mea, decizia corectă”, a spus liderul de la Kiev, citat de Associated Press.
Reacția Franței sau a Germaniei
Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat însă că majoritatea sancțiunilor îndreptate împotriva Rusiei rămân în vigoare, iar derogarea anunțată de Washington este una limitată și adoptată în circumstanțe excepționale.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, primindu-l pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la Palatul Elysee, a afirmat vineri că Rusia "se înşeală" dacă speră că războiul din Orientul Mijlociu îi va oferi un "răgaz", minimalizând ridicarea temporară a sancţiunilor americane asupra petrolului rusesc, relatează France Presse, conform Agerpres.
"Nimic nu ne va abate de la Ucraina", a spus preşedintele francez. "Astăzi, Rusia poate crede că războiul în Iran îi va oferi un răgaz. Se înşeală", a adăugat el.
"Contextul creşterii preţului la petrol nu trebuie în niciun caz să ne facă să ne revizuim politica sancţiunilor faţă de Rusia, este poziţia pe care G7 şi-o menţine", a afirmat Macron.
SUA, care face parte din G7, a autorizat joi până la 11 aprilie vânzarea petrolului rusesc stocat pe nave, într-un context de creştere vertiginoasă a preţului la petrolul brut.
Rusia, putere majoră în domeniul hidrocarburilor, are nevoie de bani pentru a-şi finanţa efortul de război în Ucraina, unde a lansat o invazie pe scară largă în 2022.
Emmanuel Macron a estimat totuşi că decizia americană a fost luată "în mod excepţional şi limitat" şi "nu revine în mod durabil şi amplu asupra sancţiunilor pe care SUA înseşi le-au decis" în cadrul G7.
Volodimir Zelenski, dimpotrivă, a apreciat că aceasta va antrena o "întărire a poziţiei Rusiei" şi "cu siguranţă nu contribuie la pace".
Potrivit preşedintelui ucrainean, această "relaxare" a sancţiunilor ar putea aduce Rusiei "circa 10 miliarde de dolari" pe care ea le va cheltui pe drone şi alt armament.
Aceste drone sunt utilizate în Ucraina, dar ele vor fi de asemenea folosite şi împotriva "vecinilor Iranului", aliat al Moscovei, şi a occidentalilor prezenţi în zonă, a avertizat Volodimir Zelenski. "Ridicarea sancţiunilor doar pentru ca mai multe drone să vină să vă atace mai târziu nu este, după părerea mea, decizia bună".
Rusia a afirmat că Teheranul nu i-a cerut ajutor militar. Presa americană în schimb a evocat o transmitere de informaţii ruse de intelligence pentru a ajuta Iranul să lovească ţinte.
Vizita preşedintelui ucrainean la Paris, a 12-a la număr din 2022, se desfăşoară în timp ce conflictul declanşat în 28 februarie de SUA şi Israel împotriva Iranului monopolizează atenţia întregii lumi.
Un militar francez a fost ucis şi alţi şase răniţi joi seara în urma unui atac cu dronă, de concepţie iraniană, în Kurdistanul irakian, au anunţat autorităţile franceze. A fost o dronă Shahed, potrivit unui colonel francez, adică acelaşi tip de drone utilizat aproape în fiecare zi de Rusia în Ucraina.
Ucraina intenţionează să-şi capitalizeze experienţa pentru a combate dronele iraniene, o experienţă considerată "fără egal" de Palatul Elysee.
Experţi militari ucraineni s-au deplasat în mai multe ţări din Golf în ultimul timp pentru a-şi împărtăşi experienţa în domeniul interceptării dronelor de concepţie iraniană, iar Volodimir Zelenski a propus "să dezvoltăm toate acestea în colaborare cu ţările europene".
Emmanuel Macron şi Volodimir Zelenski au avut o întâlnire înaintea conferinţei lor de presă comune, urmată de un dejun de lucru între patru ochi. Preşedintele ucrainean urmează să participe în cursul după-amiezii la o întâlnire cu studenţi de la Sciences Po.
Cei doi lideri au abordat de asemenea împrumutul de 90 miliarde de euro promis de conducătorii Uniunii Europene Kievului în decembrie.
Primele tranşe sunt blocate de Ungaria, care cere ca Ucraina să reia rapid transportul de ţiţei rusesc spre Ungaria prin conducta Drujba, avariată de un bombardament al Moscovei, potrivit autorităţilor ucrainene.
Preşedintele francez a asigurat "cu forţă şi claritate" că împrumutul va fi livrat căci "este datoria fiecărei naţiuni să-şi respecte promisiunile făcute".
Problema va fi din nou pe ordinea de zi a celor 27 de state membre în cadrul summitului UE de săptămâna viitoare de la Bruxelles.
Un alt subiect pe agenda vizitei, necesităţile de armament ale Ucrainei.
Preşedintele Zelenski, care are nevoie de sisteme de apărare antiaeriană performante pentru ca ţara sa să respingă atacurile ruseşti, a declarat publicaţiei Ouest-France că vrea să obţină "cel mai curând posibil" sisteme SAMP-T franco-italiene de nouă generaţie.
În Ucraina, o lovitură cu rachetă rusă în regiunea Harkov a făcut cel puţin trei morţi şi patru răniţi vineri dimineaţă, potrivit autorităţilor locale.
Anunțul Statelor Unite a atras o reacție și din Germania. Cancelarul Friedrich Merz a transmis: „Șase membri ai G7 și-au exprimat foarte clar opinia că acesta nu este semnalul corect de transmis. În prezent, există o problemă de preț, dar nu o problemă de aprovizionare. Și, în acest sens, aș dori să știu ce motive suplimentare au determinat guvernul SUA să ia această decizie”.
Criza petrolului: măsuri luate de Franța sau Italia
Mai multe țări europene, inclusiv Franța, au început discuții cu Iran pentru a negocia un acord care să permită trecerea în siguranță a navelor lor prin Strâmtoarea Ormuz, afirmă surse citate de Financial Times, într-o încercare de a relua transporturile de energie din Golf, relatează Mediafax.
Transportul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial, este în prezent aproape blocat în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Noul lider suprem al Iranului a promis că va menține strâmtoarea închisă.
Capitalele europene au început aceste discuții preliminare în încercarea de a relua exporturile de petrol și gaze fără a extinde conflictul, au declarat pentru Financial Times trei oficiali informați despre negocieri,
Franța se numără printre țările implicate în aceste discuții, au spus doi dintre oficiali. De asemenea, Italia ar fi încercat să poarte discuții cu Teheranul pe această temă.
Oficialii au avertizat însă că nu există nicio garanție că discuțiile vor avansa sau că Iranul este dispus să negocieze.
Teheranul este suspectat că încearcă să crească prețurile petrolului și gazelor naturale pentru a pune presiune pe președintele american Donald Trump să încheie conflictul, iar noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a promis joi că va continua blocarea strâmtorii.
Statele europene au încercat până acum să evite orice implicare directă în conflict, iar unele au criticat atacul Statelor Unite și al Israelului care a declanșat războiul regional.
Guvernele europene sunt îngrijorate că o blocare prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea duce la creșterea puternică a prețurilor la energie pentru companii și populație, agravând problemele economice ale continentului și punând presiune suplimentară pe bugetele statelor.
Prețul petrolului a urcat la aproximativ 100 de dolari pe baril, de la aproape 60 de dolari la începutul anului. În aceeași perioadă, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu aproximativ 75%.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în această săptămână că Franța ar putea participa la escortarea navelor dacă tensiunile din regiune se vor reduce.
Un purtător de cuvânt al Palatului Élysée a amintit că Macron a discutat săptămâna trecută cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și i-a transmis că Teheranul „trebuie să garanteze libertatea navigației pentru a pune capăt închiderii Strâmtorii Ormuz”.
Trump afirmă că Statele Unite vor escorta nave în Strâmtoarea Ormuz "dacă va fi nevoie" (Fox News)
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite vor escorta nave prin Strâmtoarea Ormuz "dacă va fi nevoie", adăugând într-un interviu difuzat vineri de Fox News că Statele Unite vor ataca Iranul "foarte dur săptămâna viitoare", relatează Reuters.
Întrebat despre cum ar putea ajuta petrolierele să treacă prin această strâmtoare strategică pentru transportul maritim, Trump a spus: "Am face-o dacă ar fi nevoie. Dar, sperăm că lucrurile vor merge foarte bine. Vom vedea ce se va întâmpla", a mai spus el, fără a oferi alte detalii.
"Îi vom lovi foarte dur săptămână viitoare", a adăugat el în interviul cu Brian Kilmeade de la Fox News, difuzat parţial în cadrul programului "Fox&Friends".
Comentariile sale au loc în contextul în care Statele Unite şi alte ţări se confruntă cu creşteri bruşte ale preţurilor la petrol şi gaze, războiul dintre SUA şi Israel intrând în a cea de-a 14-a zi, preţurile petrolului oscilând în jurul valorii de 100 de dolari pe baril vineri.
Comentează