Premium
Curtea Constituțională va discuta, miercuri, pe marginea sesizării unui conflict juridic între Guvern și președintele Klaus Iohannis de către premierul Viorica Dăncilă. În ședința CCR părțile implicate în conflict vor susține punctele de vedere.
Punctul de vedere al Executivului va fi susținut de către secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, care a confirmat, pentru MEDIAFAX, că va participa la ședința de miercuri a CCR.
Termenul transmiterii punctelor de vedere ale părților în legătură cu conflictul a fost până pe 13 decembrie.
Analiza prelungită a președintelui cu privire la nominalizarea miniștrilor la Dezvoltare și Transporturi nu are temei legal și este o opunere fățisă, se arată în sesizarea premierului Viorica Dăncilă la CCR, cu privire la confluctul Guvern-Președinție. Amânarea este numită "un refuz arbitar".
"Ambii titulari ai portofoliilor pentru care se propusese umirea de noi miniștri au demisionat din Guvern ( Lucian Șova la data de 22.11.2018 și Paul Stănescu la 26.11.2018 ), fiind incidentă ipoteza vacanței funcției de ministru. Altfel spus, în loc să procedeze la revocare și apoi la numirea noilor miniștri propuși, Președintele trebuie să ia act de demisie, să declare vacantă funcţia de membru al Guvernului și să numească miniști propuși. În cazul uneia dintre funcții, respectiv la Ministerul Transporturilor, la momentul formulării prezentei cereri, au expirat cele 15 zile prevăzute de art.6 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, ceea ce înseamnă că demisia a devenit irevocabilă. Cu toate acestea,
Președintele României încă ”analizează” numirea celor doi miniștri propuși de prim – ministru pe posturile vizate inițial de remaniere cu consecința revocării și ulterior de demisie, cu consecința vacanței postului de ministru.
Considerăm că această ”analiză” prelungită nu are temei constituțional, fiind de fapt o opunere fățișă la cele statuate de Curtea Constituțională în interpretarea art.85 din Constituție, și constituie, de fapt, un refuz arbitrar/discreționat al Președintelui României de exercitare a unei competențe constituționale, adică exact ceea ce Curtea Constituțională a calificat ca fiind un ”veto” prohibit de dispozițiile constituționale. Acest refuz determină un conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și Guvern/prim ministru, de natură să determine dificultăți și chiar blocaje la nivelul funcționării Guvernului, astfel cum vom demonstra în cele ce urmează", se arată în sesizarea premierului către Curtea Constituțională.
Sursa citată mai precizează că raportat la cauza de față, sut îndeplinite condițiile ce rezultă din jurisprudența Curții Constituționale pentru existența unui conflict juridic de natură constituțională, întrucât:
- există o situație conflictuală născută între Guvernul României, reprezentat de primul ministru, pe de-o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul acestuia din urmă de a-și îndeplini atribuțiile constituționale;
- litigiul are un caracter juridic constituțional, în legătură cu întinderea și valorizarea competențelor autorităților publice antereferite.
- situația juridică are natură constituțională, vizând exercitarea competențelor consacrate constituțional ale celor două autorități.
Toți ochii pe CCR - Decizii cruciale pe tema protocoalelor
"Rolul Președintelui și cel al prim-ministrului în procedura de remaniere guvernamentală sau vacanță a postului cu referire la cauza în speță (care nu are ca efect schimbarea structurii sau a compoziție politice a Guvernului) este consacrat de art. 85 alin.(2) din Constituție, care are următorul cuprins: „(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.”, menționează sesizarea.
Sesizarea arată că, potrivit legii, rezultă că refuzul de numire a miniștrilor se poate exercita o singură dată, "motivat (adică nu arbitrar, discreționar), Președintele României având obligația acceptării celei de-a doua propuneri formulată de prim-ministru. Este o concluzie fundamentată deopotrivă pe dispozitivul și considerentele Deciziei nr.98/2008 (...) Așadar Curtea Constituțională a exclus în mod expres orice posibilitate a Președintelui de a refuza cea de-a doua propunere de numire formulată de prim ministru".
"Prim-ministrul s-a conformat obligației sale constituționale și a procedat la propunerea de noi miniștri pentru portofoliile de ministru menționate. Președintele refuză în continuare să emită decretele de numire în funcție, invocând o pretinsa ”analiză” pe care o face de peste două săptămâni. (...) Față de jurisprudența foarte clară a Curții Constituționale, ”analiza” Președintelui în această etapă este fără obiect, iar refuzul său absolut arbitrar.
Analiza sa a purtat deja asupra primelor propuneri de numire. În acest sens Președintele României a precizat, într-o declarație de presă, că este nevoie de miniștri care performează foarte bine și a cerut Guvernului sa vină cu noi propuneri pentru cele două ministere. Rezultă de aici că refuzul numirii s-a datorat unei necorespunderi a persoanelor propuse pentru portofoliile corespunzătoare.
Numai în această logică poate fi analizată ”nepotrivirea” între persoana respectivă și portofoliul concret unde s-a propus numirea. Este o concluzie fundamentată pe interpretarea logică și sistematică a normelor de referință. Astfel, aprecierea pe care Președintele o face în privința numirii în funcția de ministru se raportează în mod necesar la portofoliul aferent funcției de ministru respective, la competența persoanei în cauză de gestionare în funcție de obiectul de activitate concret, de atribuțiile ministerului. Nu poate fi acceptată o altă teza pentru că, implicit, s-ar admite că actul Președintelui de refuz al numirii poate fi discreționar. Or, nicio autoritate publică nu poate fi discreționară în actele și faptele sale, pentru că, potrivit Constituției, nimeni nu este mai presus de lege".
Drept urmare, Guvernul cere în sesirea de 15 pagini (semnată de Viorica Dăncilă și secretarul general al Guvernului- Toni Greblă):
- să se constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președintele României, pe de o parte, și Guvern/prim-ministru, pe de altă parte, conflict generat de refuzul Președintelui de a da curs și celei de-a doua propuneri a prim-ministrului pentru numirea unor miniștri;
- să se soluționeze conflictul, în virtutea dispozițiilor art.142 alin.(1) din Constituție, potrivit cărora Curtea Constituțională „este garantul supremației Constituției”, arătând conduita în acord cu prevederile constituționale la care autoritățile publice trebuie să se conformeze. În conformitate cu prevederile art.1 alin.(3), (4) și (5) din Constituție, România este stat de drept, organizat potrivit principiului separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească, stat în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Aceasta înseamnă exercitarea de către Președintele României a competențelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituționale, cu obligația de a lua act de cele două demisii, de a declara vacante funcţiile de membru al Guvernului și de a numi noii miniștri propuși de prim- ministru, care și-a exercitat competența sa constituțională de a veni cu o a doua propunere după primul refuz al Președintelui.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, vineri, în debutul ședinței de Guvern, că a sesizat Curtea Constituțională a României pentru a soluționa "blocajul" pe care l-a creat președintele Klaus Iohannis prin neluarea deciziei de numire a miniștrilor Transporturilor și Dezvoltării.
Analiza prelungită a președintelui cu privire la nominalizarea miniștrilor la Dezvoltare și Transporturi nu are temei legal și este o opunere fățisă, precizează premierul în textul în sesizării Amânarea este numită "un refuz arbitar", conform sursei citate.
Președintele României încă ”analizează” numirea celor doi miniștri propuși de prim – ministru pe posturile vizate inițial de remaniere cu consecința revocării și ulterior de demisie, cu consecința vacanței postului de ministru.
Considerăm că această ”analiză” prelungită nu are temei constituțional, fiind de fapt o opunere fățișă la cele statuate de Curtea Constituțională în interpretarea art.85 din Constituție, și constituie, de fapt, un refuz arbitrar/discreționat al Președintelui României de exercitare a unei competențe constituționale, adică exact ceea ce Curtea Constituțională a calificat ca fiind un ”veto” prohibit de dispozițiile constituționale. Acest refuz determină un conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și Guvern/prim ministru, de natură să determine dificultăți și chiar blocaje la nivelul funcționării Guvernului, astfel cum vom demonstra în cele ce urmează", se arată în sesizarea premierului către Curtea Constituțională.
În schimb, președintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, legat de sesizarea Guvernului la CCR privind posibilul conflict pe numirile de la Dezvoltare și Transporturi, că CCR nu are cum să rezolve problema, ea fiind una politică. Iohannis a mai acuzat că țara nu are premier. Șeful statului a mai spus că Viorica Dăncilă l-a sunat abia cu o zi în urmă.
De asemenea, Iohannis a spus că va aștepta luarea unei decizii de către Curtea Constituțională, cu privire la posibilul conflict instituțional Președinție-Guvern privind numirile de la Transporturi și Dezvoltare și abia apoi va anunța rezultatul analizei sale.
În schimb, președintele Klaus Iohannis a declarat, legat de sesizarea Guvernului la CCR privind posibilul conflict pe numirile de la Dezvoltare și Transporturi, că CCR nu are cum să rezolve problema, ea fiind una politică. Iohannis a mai acuzat că țara nu are premier. Șeful statului a mai spus că Viorica Dăncilă l-a sunat abia cu o zi în urmă.
De asemenea, Iohannis a spus că va aștepta luarea unei decizii de către Curtea Constituțională, cu privire la posibilul conflict instituțional Președinție-Guvern privind numirile de la Transporturi și Dezvoltare și abia apoi va anunța rezultatul analizei sale.
