Ziua Internațională a Studenților - Un posibil și necesar cadou dăruit tinereții: 6% din PIB pentru educație!

Dorința de cunoaștere, dimensiunea cognitivă, multiculturalismul, diversitatea, spiritul viu al educației pot fi și temele  acestei zile dedicate studenților pentru a defini vocația tinerilor deschiși, a studenților, a lumii universitare în general, susține deputatul Camelia Gavrilă, vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport.

”

Ziua Internațională a Studenților se sărbătorește în fiecare an pe data de 17 noiembrie și a devenit un prilej pentru universitățile din întreaga lume să își prezinte studenții, reușitele acestora, activitățile derulate, notele educaționale specifice.

Această zi este și un context potrivit pentru a evoca și comemora un moment dramatic -evenimentele grave din 1939 desfășurate la Praga, prin demonstrația studenților de la Facultatea de Medicină, urmate de represaliile naziste împotriva acestora, context în care peste 1200 de studenți au fost trimiși în lagăre de concentrare.

Astăzi, 17 noiembrie 2020, consemnăm în jurnalul istoriei recente o nouă formă de „închidere” a universităților prin efectul pandemiei și transformarea acestora în „școli online”, lipsite de bucuria comunicării directe, a dialogului viu, interactiv, de spiritul socializării și al efervescenței specifice vieții studențești. Să nu uităm că, prin curajul și spiritul lor civic, studenții au fost în prima linie în lupta pentru libertate, pentru valorile unei societăți oneste și drepte, iar atitudinea și spiritul lor au fost modele pentru energiile revoluționare, astfel încât România le datorează apreciere și respect celor implicați în Revoluția din 1989.

Dincolo de aceste valențe simbolice corelate cu istoria noastră recentă, în sensul desprinderii de o societate totalitară, ținând cont că ne aflăm într-o etapă finală a mandatului legislativ 2016-2020, voi menționa câteva aspecte pentru care astăzi pot afirma că mandatul meu a fost sub semnul unei susțineri consecvente și clare a studenților, a tinerilor în general:

- am sprijinit Programul de guvernare prin realizarea unor strategii și măsuri semnificative pentru domeniul educației: creșteri semnificative de burse, implementarea programului privind gratuitatea pe călătoriilor pe liniile feroviare din România, creșterea subvenției pentru cămine și cantine, sprijinirea în realizarea demersurilor de implementare a celor peste 30 de campusuri universitare, aflate în etape diferite de concretizare;

- finalizarea Legii internship-ului, un demers susținut constant, atât prin declarațiile publice, dar și prin rapoarte și avize elaborate în diferite comisii, aspect care a dus la facilitarea inserției tinerilor pe piața muncii și pregătirea profesională a acestora;

- dezvoltarea unui program de internship la cabinetul meu parlamentar din Iași, dedicat studenților, având menirea de a-i familiariza cu instituțiile și activitățile din domeniile administrativ, politic, parlamentar;

- susținerea consecventă a activităților și inițiativelor organizațiilor neguvernamentale studențești, a federațiilor, inclusiv dialoguri și audiențe constante în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Ca profesor și umanist, am avut mereu susținere deplină față de proiectele universitare ale tinerilor, pentru că aceștia își pot desăvârși astfel pregătirea, receptivitatea și implicarea civică, deschiderea spre o societate a viitorului, prin creativitate, dinamism, gândire liberă și curajoasă.

Cu toate acestea nu trebuie să uităm problemele cu „rest”, întârzierea unor măsuri absolut necesare.

Un obiectiv important este îmbunătățirea infrastructurii academice, în așa fel încât aceasta să se armonizeze cu paradigma unei educații moderne. De asemenea, finanțarea trebuie să fie realizată pentru proiecte care vizează un învățământ centrat pe student și nevoile acestuia, pe cerințele unei societății a cunoașterii și a progresului tehnologic.

Contextul pandemic impune și mai mult alocarea a 6% din PIB pentru educație, chiar și acum la 10 ani de la aprobarea Legii educației naționale. Criza epidemiologică, tendințele actuale de dezvoltare continuă a domeniului IT ne obligă să găsim soluții viabile de a conecta spațiile universitare mai aproape de student, dar și de evoluțiile sociale, economice, printr-o digitalizare consistentă a sistemului universitar de învățământ.

Cu siguranță ne dorim în continuare politici relevante care să asigure accesul egal spre un învățământ de calitate, reducerea abandonului universitar, echitate pentru categoriile defavorizate, o educație de tip incluziv, în spirit european. Dezvoltarea socială, diversitatea profesiilor și a contextelor ocupaționale implică de asemenea dinamizarea activității rețelelor de centre de orientare, informare și consiliere profesională din mediile preuniversitar și universitar, pentru a se asigura alegerea unor trasee educaționale sau de carieră potrivite fiecărui beneficiar.

Când discutăm despre viitorul studenților, implicit ne referim la viitorul unei întregi societăți. Implicați în actul educațional, studenții, alături de „maeștrii”, constituie o unitate semnificativă, plurivalentă, deoarece este nevoie de dăruirea și competența dascălilor, dar și de studiu, putere de muncă, inspirație și pasiune pentru studenții porniți pe drumul spre universul cunoașterii. Valențele unei vieți studențești înseamnă nu doar temeiuri științifice, ci și vocație, pasiune, ardere lăuntrică, umanism, dar și puterea de a visa, de a imagina lumi mai bune.

Ziua Internațională a Studenților este momentul potrivit pentru a aprecia efortul celor ce   se pregătesc să-și împlinească obiectivele de carieră, un moment sugestiv pentru a semnala și dificultățile, imperfecțiunile sistemului educațional, anticipând astfel proiectele de care acesta are nevoie pentru reconfigurare.

Să concluzionăm că, în spirit filosofic, universitatea înseamnă locul unde se naște „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele” (Platon). Efortul pe care îl depunem în pregătirea noastră profesională este important și dificil deseori, dar lipsa acestuia, ignoranța, necunoașterea, absența unui traseu educațional superior, potrivit aptitudinilor și vocațiilor, ar putea avea consecințe grave.”, spune deputatul în comunicarea remisa stiripesurse.ro