Zorii unei crize economice la nivel mondial: inflația face ravagii în Europa și în afara continentului

În Turcia, banca centrală a ajuns într-o poziţie extrem de delicată după ce inflaţia a atins un maxim pe 20 de ani, o poziţie în care majorarea dobânzilor l-ar supăra pe preşedintele Erdogan, susţinător înfocat al dobânzilor reduse, iar reducerea acestora nu ar face decât să alimenteze prețurile.

În Marea Britanie, banca centrală a decis să-şi majoreze dobânda de referinţă cu 0,25% la 0,5%, pentru a doua şedinţă consecutivă, primul astfel de pas după 2004, ca parte a unui pachet de măsuri menit să aducă inflaţia, aflată pe punctul de a depăşi 7%, sub control.

În zona euro, inflaţia a surprins pieţele la mijlocul acestei săptămâni, atingând un nou maxim record şi punând şi mai multă presiune pe Banca Centrală Europeană să acţioneze. Aceasta a decis însă să-şi menţină politica monetară neschim­bată, în linie cu aşteptările, urmând să-şi restrângă stimulentele în lunile următoare, dar păstrând o susţinere semnificativă pentru economie.

În cazul Turciei, sub presiunea preşedintelui ţării, nerăbdător să impulsioneze creşterea economică înaintea alegerilor din 2023, banca centrală şi-a redus dobânda cu 500 de puncte bază la 14%, sau -35% ajustată la inflaţie, cel mai scăzut randament real la nivelul pieţelor emergente, scrie Bloomberg. Acest lucru a dus la prăbuşirea lirei şi a accelerat creşterea preţurilor de consum.

Presiunile globale au exacerbat creşterea preţurilor în ianuarie, umbrind de asemenea perspectiva de inflaţie pe termen mediu. „Turcia este într-un cerc vicios. O monedă mai slabă creşte inflaţia, reducând puterea de cumpărare a economiilor în lire, determinând cetăţenii turci să treacă la dolari, ceea ce scade şi mai mult valoarea lirei. Dobânzile mai mari pot sparge acest cerc, dar preşedintele se opune vehement unei astfel de măsuri“, potrivit Bloomberg Economics.

În Marea Britanie, din cauza creşterii inflaţiei, patru strategi au votat pentru o majorare şi mai mare, la 0,75%, o creştere nemaînregistrată de când banca centrală şi-a câştigat independenţa în 1997. Toţi strategii băncii au anunţat că noi măsuri modeste de scumpire a creditului vor fi necesare în lunile următoare, scrie Bloomberg.

Oficialii au semnalat de asemenea începutul unei noi ere pentru deţinerile de obligaţiuni de 895 miliarde de lire sterline acumulate în ultimul deceniu, votând în unanimitate pentru iniţierea procesului de reducere a bilanţului.

Aceştia şi-au majorat şi estimarea privind vârful inflaţiei, la 7,25% în aprilie, peste triplul ţintei de 2% a BoE.

Banca Centrală Europeană şi-a menţinut dobânzile cheie neschimbate în pofida creşterilor record de inflaţie. Lipsa de acţine vine pe fondul unei presiuni în creştere asupra băncii. Zona euro a asistat la o creştere lună de lună a inflaţiei, aceasta atingând un nivel record de 5,1% în ianuarie.

BCE argumentează că inflaţia se va tempera în curând fără intervenţia sa şi va scădea sub ţinta sa de 2% până la finalul anului, astfel că retragerea susţinerii ar fi contraproductivă în acest moment.

Însă un număr în creştere de strateg pun acest discurs sub semnul întrebării, în special de când banca a subestimat în mod persistent creşterea inflaţiei, fiind obligată să-şi revizuiască în mod repetat proiecţiile.

Pieţele se îndoiesc deja de estimările băncii şi pariază pe majorări de dobânzi cu 28 de puncte bază în acest an, în pofida insistenţei acesteia că orice majorare în 2022 este puţin probabilă, scrie Bloomberg.