Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cum a demontat CCR principalul cap de acuzare la votul prin corespondență / MOTIVARE

motivare-ccr

Legea votului prin corespondenta trebuie completata de o "conduită a cetățeanului caracterizată de discreția necesară oricărui proces electoral", spune CCR în motivarea publicata joi în Monitorul Oficial. Judecătorii au explicat faptul că alegătorul trebuie sa poarte singur grija secretului votului, exemplificand cu jurisprudenta din Germania si Polonia.

Principalul cap de acuzare impotriva votului prin corespondenta a fost secretul votului.

(...) se arată că votul exprimat prin corespondenţă nu respectă caracterul direct al votului. Astfel, se învederează faptul că după ce cetăţeanul a preluat plicul care conţine buletinul de vot, nimeni nu controlează şi este imposibil de controlat dacă cel care votează şi introduce în plic buletinul este efectiv cetăţeanul respectiv sau o altă persoană care votează în locul acestuia. Mai mult, caracterul direct al votului impune ca între persoana celui care votează şi secţia de votare unde se introduce în urnă buletinul de vot să nu se interpună o altă persoană, cerinţă ce nu este asigurată de legea contestată (...) Cu privire la încălcarea caracterului liber exprimat al votului, se constată faptul că legea analizată nu cuprinde nici o pârghie prin intermediul căreia o autoritate a statului ar putea elimina posibilitatea „votului în familie” sau, şi mai grav, a votului exercitat în colectivităţi de angajaţi sub îndrumarea patronului sau al şefului", spune CCR.

Extras din motivarea CCR:

- Faptul că alegătorul nu are o conduită civică corespunzătoare sau referirile cu privire la aspectele de fapt ce pot fi întâmpinate în procesul electoral („vot în familie” sau „sub supravegherea angajatorului”) sunt chestiuni care nu privesc textul normativ al legii, ci elemente exterioare acestuia.

- De altfel, legea prevede, la art.11 alin.(2), că certificatul de alegător cuprinde şi o declaraţie pe proprie răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot, care trebuie datată şi semnată olograf de către acesta. Însă, legea nu poate decât să constituie premisele normative necesare exercitării corespunzătoare a votului, iar acțiunea legii trebuie completată cu o conduită de aceeaşi natură a cetățeanului.

- Fiecare cetățean, în condițiile normative prescrise și cu o conduită caracterizată de discreția necesară oricărui proces electoral, are toate garanțiile necesare asigurării caracterului secret al votului. În consecință, nu se pot reține criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea caracterului secret al votului.

- În același sens, Curtea Constituţională federală germană a statuat că „la exercitarea votului prin corespondență, alegătorul este lăsat în mare măsură să poarte singur grija de a asigura secretul și libertatea votului. (…) De asemenea, alegătorul trebuie să ia inițiativa de a-și procura documentele necesare votului prin corespondență. Totodată, el are obligația de a completa personal buletinul de vot fără să poată fi văzut de un altul, de a pune singur buletinul în plicul interior, sigilat (…)” (Decizia Curţii Constituţionale federale din 15 februarie 1967, 2 BvC 2/66, BVerfGE 21, 200). „De obicei acest lucru nu comportă vreo dificultate, însă dacă există totuși temeri că libertatea și secretul votului i-ar putea fi influențate de prezența unui terț, atunci alegătorul poate și trebuie să îi atragă atenția asupra dreptului său de a-și exprima votul în mod liber și secret, precum și asupra îndatoririi sale de a completa buletinul de vot fără a putea fi văzut de altcineva, de a-l introduce în plic și de a atesta sub jurământ că a marcat personal buletinul de vot. Iar dacă în acest sens roagă să fie lăsat singur ca să își completeze buletinul de vot și să sigileze plicul interior, atunci de regulă terțul va da curs solicitării. În cazul când alegătorul consideră că nu este posibil să își asigure, fie acest mod, fie în oricare altul, secretul votului și libera sa opțiune, el poate renunța să își mai procure ori să utilizeze documentele necesare votului prin corespondență, care se eliberează doar la cerere, iar dacă circumstanțele excepționale nu îi îngăduie nici o altă variantă, să se vadă silit să renunțe chiar la vot - așa cum era cazul și mai înainte de introducerea votului prin corespondență” (Decizia Curţii Constituţionale federale din 24 noiembrie 1981 – 2BvC 1/81, BVerfGE 59, 119).

- Totodată, Tribunalul Constituţional polonez, prin Hotărârea K 9/11 din 20 iulie 2011, a avut o abordare similară cu privire la problema caracterului secret al votului.  Cu privire la încălcarea art.62 alin.(1) din Constituție, sub aspectul caracterului liber exprimat al votului, Curtea reţine că cele anterior menţionate la paragrafele 78 şi 79 sunt valabile mutatis mutandis. De asemenea, legea nu îl pune pe cetățean în situația de a fi obligat sau condiționat de alți eventuali participanți la procesul electoral în exprimarea votului său și nici nu îl obligă să voteze într-un anume fel, ci îi asigură toate condițiile ca potrivit conștiinței și opțiunii sale politice să își exercite dreptul la vot. De altfel, raportat la criticile de neconstituţionalitate formulate cu privire la încălcarea caracterului liber exprimat al votului, Curtea constată că, în realitate, acestea vizează aspectele ce ţin de caracterul secret al votului.

- Concluzionând, Curtea reține că acțiunea statului este dozată în funcție de specificul votului prin corespondență, iar cetățeanul, respectând prevederile legii, în acord cu art.1 alin.(5) din Constituție, concură la respectarea principiilor și exigențelor care trebuie să guverneze procesul electoral. Desigur, nimic nu îl oprește pe cetățean să nu solicite înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență și să voteze la secția de votare dacă apreciază că asupra sa ar putea fi exercitate presiuni (din mediul să relațional sau chiar externe acestuia) incompatibile cu natura liber exprimată a votului. De asemenea, revine autorităților competența si, totodată, obligația a veghea în permanență la asigurarea atât a unui cadru normativ apt să garanteze exigențele anterior arătate, cât și a unui mecanism administrativ eficient care să răspundă la problemele inerente de punere în aplicare a prezentului act normativ.

MOTIVAREA COMPLETA A CURTII CONSTITUTIONALE PRIVIND VOTUL PRIN CORESPONDENTA (varianta PDF)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.