Premium
Anul 2018 a fost pentru justiția românească unul complicat, marcat de evenimente importante la nivelul celor mai puternice instituții din țară, catalizatorul acestor situații care au generat stupoare fiind protocoalele secrete. Efectele publicării acestor protocoale au răsturnat sistemul judiciar, scrie Mediafax.
În primăvara anului 2018, Serviciul Român de Informaţii (SRI) desecretiza primul protocol dintr-o serie lungă de astfel de documente controversate încheiate cu diverse instituţii din sistemul judiciar. Procedura de desecretizare fusese cerută anterior însă de ministrul Justiției Tudorel Toader și de premierul Viorica Dăncilă, "având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcționarea României ca stat democratic în care funcționează separația puterilor în stat, precum și poziția oficială exprimată de Administrația Prezidențială".
Este vorba de protocolul secret semnat în anul 2009 cu Parchetul de pe lână Înalta Curte de Casație și Justiție, document ce s-a constituit într-un preambul al unei perioade care se anunța a fi complicată pentru justiția românească. Asta pentru că, potrivit președintelui Comisiei de control a activității SRI, nu mai puţin de 65 astfel de protocoale erau în vigoare, la finalul anului 2017, între SRI şi instituţiile statului și nu mai puţin de 52 de instituţii aveau încheiate astfel de documente pentru protejarea datelor.
De altfel, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Ovidiu Marincea, spunea la acea vreme că SRI-ul are protocoale încheiate şi cu alte instituţii ale statului, cum ar fi CNAS, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială, AJOFM, Inspecţia Muncii sau Ministerul Culturii.
Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General avea 18 pagini, prevedea elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.
Documentul a fost semnat de procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi la acel moment, și fostul director al SRI, George Maior. În calitate de prim-adjuncți, au semnat documentul și procurorul Tiberiu Nițu și Florian Coldea, din partea SRI. Printre obiectivele cooperării în baza acestui protocol se numărau, printre altele, "constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art. 2". Articolul 2 arăta că părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.
Reacțiile și acuzațiile la acest articol nu au întârziat să apară, atât din mediul judiciar, cât și din cel politic, procurorii fiind, prin declarații publice, criticați pentru colaborarea cu ofițerii serviciului secret.
Pe atunci procuror -șef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, după desecretizare, că în protocolul semnat cu SRI nu există noţiunea de "echipă mixtă", ci "echipă comună", iar ofiţerii Serviciului nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau niciun fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci doar activităţi tehnice."Deci protocolul nu a adăugat în niciun fel la lege. Din punct de vedere juridic, da (există o diferenţă între colaborare şi cooperare -n.r.). A doua noţiune care creează confuzie, nu există noţiunea de echipă mixtă. Nu există nicăieri în acest protocol noţiunea de echipă mixtă. (...) Ofiţerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci pur şi simplu doar activităţi tehnice, prevăzute de lege", a declarat Laura Codruţa Kovesi.
Apoi, un protocol secret din 2012 între SRI, DNA, Parchetul ICCJ, Ministerele Justiţiei, Finanţelor şi Interne, prin care era monitorizat ANAF şi MAI, cu obiectul de combatere a evaziunii fiscale a fost prezentat în spațiul public. Documentul se numea "Plan comun de măsuri pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale" şi era încheiat în ianuarie 2012, iar în introducere se arăta că a fost încheiat în baza unei hotărâri CSAT din anul 2010. "Monitorizarea contribuţiilor cu potenţial de evaziune şi fraudă fiscală ridicat, a societăţilor comerciale nou înfiinţate, clarificarea aspectelor practice rezultate în ultima perioadă din activitatea de colectare a taxelor şi impozitelor şi itensificarea cooperării interinstituşionale prin acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de către instituţiile de aplicare a legii cu atribuţii în domeniu şi realizarea acţiunilor comune pe cele nouă domenii prioritare de intervenţie, impun adoptarea de măsuri conjugate ale instituţiilor de aplicare a legii nominalizare de HCSAT 69/2010", era una dintre prevederi.
Protocolul a fost semnat tot de Laura Codruţa Kovesi, procuror general la acea vreme, Constantin Traian Igaş, ministru al Internelor de atunci, George Maior, director al SRI, Gheorghe Ialomiţeanu, ministru al Finanţelor, iar în locul lui Cătălin Predoiu este semnătura Alinei Bica.
În baza acestui "Plan de măsuri", SRI avea acces la ANAF, iar Parchetul General avea acces la Ministerul de Interne, la baza de date a Poliţiei Române. Protocolul menţiona şi realizarea unui grup de lucru interinstituţional format din Constantin Igaş, ministru de Interne, Laura Codruţa Kovesi, procuror general, Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, Alina Bica, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunța atunci, într-un răspuns pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că se reevaluează Planul Naţional Comun de Acţiune (PNCA) din 2010 în urma căruia a fost semnat protocolul din 2012 cu SRI, Ministerul Finanţelor, Ministerul Public şi al Justiţiei, prin care era monitorizată ANAF. O concluzie a acestei reevaluări nu a fost încă prezentată opiniei publice de către autorități.
Iar efectele desecretizării acestor protocoale nu au întârziat să apară în instanțele românești. În vizorul opiniei publice s-a aflat o decizie de achitare după ce interceptările dintr-un dosar, obținute prin protocolul Parchetul General-SRI, au fost anulate. Magistrații de la Curtea Militară de Apel București au achitat definitiv un subofițer de la Jandarmeria Bihor, pentru luare de mită, pentru că interceptările care au stat la baza condamnării din primă instanță și care au fost obținute în baza protocolului PÎCCJ-SRI sunt nule, în motivare fiind criticate și echipele mixte.
Protocoalele au creat agitație și în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care este, potrivit legii, garantul independenței justiției. Declasificarea tuturor protocoalelor a fost și pe agenda Consiliului, instituția luând decizia să ceară parchetelor și instituțiilor judiciare o evidență a protocoalelor încheiate. CSM a primit răspunsuri de la instanța supremă, Inspecția Judiciară.
În acest context, Consiliul a cerut Inspecției Judiciare un control amplu la toate parchetele din țară, pentru a afla cum au aplicat procurorii dispozițiile protocolului cu Serviciul Român de Informații.
Ulterior însă, s-a aflat că și CSM încheiase un astfel de protocol cu Serviciul Român de Informații. Este vorba de documentul încheiat în anul 2012 de Alina Ghica, președintele Consiliului de la acel moment și de George Maior. Scopul protocolului era asigurarea independenţei şi înfăptuirii justiţiei, precum şi contracararea vulerabilităţilor care pot afecta ordinea de drept.
Iar reacțiile nu au întârziat să apară, în condițiile în care, spuneau asociațiile de magistrați, Consiliul este cel care trebuie să vegheze ca justiția să fie înfăptuită în instanțe într-o manieră care să respecte prevederile legale, nefiind loc pentru „înțelegeri pe lângă lege” cu Serviciul Român de Informații. Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), a condamnat public protocolul și Consiliul Superior al Magistraturii, susţinând că vechiul CSM a predat justiţia SRI-ului şi şi-a compromis rolul constituţional. Magistratul a acuzat că membrii CSM au dat drept Serviciului Român de Informaţii "să se poată implica inclusiv în procedurile de numire a judecătorilor la ÎCCJ sau în funcţiile de la vârful sistemului judiciar".
Fostul preşedinte al CSM, Alina Ghica, a spus însă că demersul a fost unul necesar, în contextul cadrului legal de la acea vreme, subliind că niciodată Consiliul nu a furnizat informaţii către SRI. „În 2012, nu toţi magistraţii puteau avea acces la informaţiile clasificate, pentru că era necesară obţinerea unui certificat ORNISS. Potrivit Legii 182/2002 - un lucru extrem de important - Serviciul Român de Informaţii era - şi este în continuare - autoritatea desemnată de Securitate pentru protecţia inclusiv fizică a informaţiilor clasificate. Lecturând protocolul, o să vedeţi că acesta a vizat în principal această chestiune, respectiv protecţia fizică a informaţiilor clasificate”, a declarat pentru MEDIAFAX, Alina Ghica, fostul preşedinte al CSM, la scurt timp după ce a fost desecretizat protocolul.
Și protocoalele secrete au continuat să apară. Serviciul Român de Informații a declasificat, în luna iunie, un alt protocol, cel încheiat de data aceasta cu Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție. Documentul cuprindea cadrul legal pentru gestionarea informaţiilor din procedurile de emitere a mandatelor de securitate naţională. Protocolul avea şase pagini şi era semnat de directorul SRI de la acea vreme, George Maior, de Laura Codruţa Kovesi în calitate de procuror general la acel moment şi de fostul preşedinte al instanţei supreme, Nicolae Popa. Cel din urmă a declarat în public că semnătura de pe document este a sa, însă nu își amintește să fi semnat un astfel de document. La acel moment, actualul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea, a luat decizia să sesizeze Parchetul General, pentru a fi lămurite lucrurile. Procurorii nu au anunțat cum s-a finalizat această cercetare, dacă ea a fost finalizată.
În luna octombrie, și Inspecția Judiciară a anunțat că încheiase un protocol cu Serviciul Român de Informații și l-a publicat. Protocolul încheiat în 2016 prevedea modalitatea de cooperare dintre instituţii şi modul în care Inspecţia se obligă să raporteze Serviciului cum a folosit datele primite, instituția ocupându-se cu cercetarea posibilelor abateri disciplinare săvârşite de procurori şi judecători. Semnatarii protocolului erau Lucian Netejoru, inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare şi fostul prim- adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, în anul februarie 2016. Iar avizele de legalitate din partea celor două instituţii erau date de fostul inspector şef adjunct Gheorghe Stan şi fostul şef al Direcţiei juridice din SRI, Dumitru Dumbravă. Protocolul arăta modalitatea de colaborare dintre instituţii şi cum Inspecţia Judiciară trebuie să anunţe ce a făcut cu informaţiile primite.
Documentul a fost criticat din nou extrem de dur de asociațiile de magistrați, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România acuzând că, prin protocolul cu Serviciul Român de Informații, Inspecția Judiciară "permitea acestuia verificarea judecătorilor şi procurorilor care ar fi putut săvârşi abateri disciplinare". Dana Gîrbovan mai avertiza că activitatea de "prevenire" a abaterilor disciplinare nu putea însemna altceva decât că SRI supraveghează "preventiv" judecătorii şi procurorii, îi monitorizează pentru a se asigura că aceştia nu uită că sunt "în slujba statului" și că "servesc statul român. Şi reprezentanţii societăţii civile în CSM s-au arătat profund indignați de prevederile protocolului încheiat între SRI şi Inspecţia judiciară, precizând că există suspiciuni privind supravegherea magistraţilor de către serviciile de informaţii şi după desfiinţarea SIPA (Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție -n.r.)
Inspecția Judiciară a anunţat însă că nu a solicitat şi nu a transmis SRI-ului date şi informaţii în baza acestuia și că în acea perioadă nu a fost vreo cercetare disciplinară urmare a datelor Serviciului.
Ultimul protocol care a generat chiar declanșarea de către ministrul Justiției, Tudorel Toader, a procedurii de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr este protocolul din 2016, o continuare al celui 2009. Protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General şi Serviciul Român de Informații a ajuns în luna august la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public şi una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeaşi zi, chiar înainte de alegerile din 2016. În timp ce protocolul public era unul strict tehnic, realizat în baza legii, cel secret era o continuare a protocolului din 2009.
Augustin Lazăr, procurorul şef al României a ieşit public să anunţe că protocolul cu numărul 09472 (cel secret), pe care l-a semnat în data de 8 decembrie 2016 este unul perfect legal şi a fost necesar pentru sesizarea parchetului cu privire la infracţiunile constatate de SRI şi comunicarea de informaţii în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind securitatea naţională, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea S.R.I. şi ale Codului de procedură penală.
Însă efectele acestui protocol nu au întârziat să apară. Consecința cea mai importantă este procedura de revocare a procurorului general declanșată de Tudorel Toader. „Declanșez procedura legală pentru evaluarea activității manageriale desfășurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție! (...) În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost "desecretizat" un protocol "abrogat" încă din 2016", anunța Tudorel Toader, pe Facebook.
Chiar dacă Secția pentru procurori a avizat negativ propunerea de revocare, ministrul Justiției a mers mai departe cu demersul și a transmis solicitarea de revocare președintelui Klaus Iohannis. Însă lucrurile s-au complicat. În prezent, instanța are pe rol dosarul prin care Augustin Lazăr a cerut suspendarea revocării, însă Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să decidă cine are competența de a-l judeca: Alba Iulia sau București.
Tot în contextul protocoalelor, Tudorel Toader a anunțat în luna august că vrea să propună o ordonanță de urgență pentru revizuirea sentințelor date pe protocoale sau interceptări ilegale. Anunțul său a stârnit rumoare în mediul juridic, cei mai mulți profesioniști ai dreptului fiind de părere că intenția lui Tudorel Toader este sortită eșecului. Anunțul ministrului Justișției nu s-a concretizat însă de atunci.
Decizii în privința protocoalelor ar trebui să se ia și la foruri mai înalte, dar sunt amânate. Curtea Constituțională a amânat sesizările președintelui Klaus Iohannis, Opoziției și Înaltei Curți de Casație și Justiție privind neconstituționalitatea unor aspecte din Legea privind declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu Serviciul Român de Informații.
Proiectul de lege privind declasificarea unor documente, adoptat de Parlament, prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.
