Semnale tot mai alarmante vin din zona experților internaționali în energie, care avertizează că actuala criză ar putea depăși, ca impact, celebrul șoc petrolier din anii ’70. În contextul conflictului dintre SUA, Israel și Iran și al blocajului din Strâmtoarea Hormuz, riscurile pentru economia globală cresc de la o zi la alta.
„Este mult mai mare decât ce am avut în anii ’70”
Declarațiile făcute pentru BBC sunt fără echivoc. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a lansat unul dintre cele mai dure avertismente din ultimele luni: „Este mult mai mare decât ce am avut în anii ’70, șocurile petrolului. Este, de asemenea, mai mare decât criza prețului gazelor pe care am experimentat-o după invazia Rusiei în Ucraina.”
În același registru, expertul în transport maritim Lars Jensen atrage atenția că efectele ar putea depăși orice scenariu recent:
„Impactul ar putea fi substanțial mai mare decât haosul economic pe care l-am văzut în anii ’70.”
Blocajul din Hormuz, bomba cu efect întârziat
Situația este cu atât mai gravă cu cât efectele reale ale blocajului nu s-au resimțit încă pe deplin. Lars Jensen explică faptul că livrările de petrol care au plecat deja din Golf încă ajung la rafinării, însă acest flux este pe cale să se oprească.
„Deficitul de petrol pe care îl vedem acum va deveni mai rău, chiar dacă, în mod miraculos, Strâmtoarea Hormuz s-ar redeschide mâine.”
Acesta avertizează că șocul nu va fi de scurtă durată:
„Ne vom confrunta cu costuri masive la energie, nu doar în timpul acestei crize, ci și pentru șase până la douăsprezece luni după ce se va încheia.”
Ce a însemnat criza din anii ’70
Pentru a înțelege amploarea avertismentelor, economiștii fac paralela cu anii ’70, când embargoul petrolier impus de statele arabe a dus la o explozie a prețurilor și la o criză globală.
„Rezultatul a fost o cvadruplare a prețurilor petrolului în doar câteva luni”, explică economistul Carol Nakhle.
Consecințele au fost dramatice, după cum arată și cercetătorul Tiarnán Heaney:
„A dus la inflație generalizată, companiile au redus activitatea, iar șomajul a explodat.”
„Astăzi, criza poate deveni și mai dură”
Deși unii experți spun că economia globală este mai pregătită decât în trecut, există și voci care avertizează că dimensiunea actualei crize este mult mai mare.
Economista Alicia Garcia Herrero subliniază diferența esențială:
„Criza actuală afectează aproximativ 20% din aprovizionarea globală, depășind clar șocul din anii ’70.”
Aceasta avertizează că, dacă situația nu se stabilizează rapid, efectele pot fi severe:
„Putem avea creșteri mai abrupte ale prețurilor, inflație mai largă și riscuri mai mari de recesiune.”
O lume mai pregătită, dar nu imună
Există totuși și o notă de echilibru în analize. Carol Nakhle atrage atenția că piața energetică este astăzi mai diversificată și mai rezistentă:
„Piața este mult mai rezilientă decât în anii ’70, mai diversificată și mai bine pregătită pentru astfel de șocuri.”
Cu toate acestea, concluzia generală rămâne una de avertisment: chiar dacă lumea este mai bine echipată, amploarea crizei actuale ar putea face ca efectele să fie mai greu de gestionat.
Toate aceste scenarii depind de un singur factor: durata conflictului și capacitatea de a relua fluxurile de energie din Golful Persic.
Comentează