Premium
75% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, potrivit sondajului național "Percepțiile și atitudinile populației privind conflictul de interese la nivel central și local, în România" care a fost lansat luni și al cărui beneficiar este Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Potrivit sondajului, 20% dintre respondenți consideră că în România lucrurile merg într-o direcție bună.
Citește și: IMAGINI EXPLICITE Filme PORNO într-o instituție PUBLICĂ / VIDEO
Pentru ca lucrurile să meargă mai bine în țară, cei mai mulți dintre români consideră că ar trebui rezolvate cu prioritate următoarele probleme: corupția (72%), lipsa locurilor de muncă (64%), sărăcia (62%), nivelul redus al veniturilor (54%), furtul din banii publici (54%) și problemele din sănătate (46%).
Jumătate dintre respondenți (50%) se declară interesați sau foarte interesați de problema conflictului de interese, în timp ce 17% nu sunt deloc interesați în legătură cu acest subiect. Cu toate acestea, doar 6% spun că sunt foarte bine informați, iar 33% bine informați despre problema conflictului de interese. 18% declară că nu sunt deloc informați vizavi de acest subiect.
Citește și: IMAGINI ȘOCANTE Primele fotografii cu Denisa Manelista
În opinia majorității respondenților (48%), conflictul de interese în sectorul public înseamnă "un conflict între interesele personale ale unui funcționar public și interesul public". Același procent (câte 16%), consideră că definiția conflictului de interese este fie "un conflict între interesele unor funcționari publici", fie "un conflict între interesele personale ale aceluiași funcționar public". Indiferent de modul în care definesc conflictul de interese, 78% dintre cei chestionați consideră că acesta este un act de corupție.
Sondajul a fost realizat în perioada 10 — 24 martie, pe un eșantion de 1.085 de subiecți de 18 ani și peste, fiind reprezentativ la nivelul populației adulte neinstituționalizate din România. Marja de eroare este de +/-3%.
Citește și: Asta trebuie să faci dacă vrei să trăiești mult: Regulile de respectat
Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului Identificarea timpurie și prevenirea conflictelor de interese în administrația publică locală, implementat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român.
Cu prilejul lansării studiului, Agenția Națională de Integritate (ANI) și Institutul pentru Politici Publice (IPP) au găzduit, luni, o dezbatere, relevă un comunicat al IPP.
Citește și: De la Facebook pornesc majoritatea INFIDELITĂȚILOR: Cu cine își ÎNȘALĂ oamenii partenerii
"În urmă cu exact 10 ani intra în vigoare legea de înființare a Agenției Naționale de Integritate, iar după un deceniu de experiență în ceea ce privește asigurarea exercitării funcțiilor publice în condiții de integritate, considerăm ca viitorul instituției constă în dinamizarea eforturilor pe palierele prevenției si educației, mai ales în zona conflictelor de interese", a precizat Bogdan Stan, președintele ANI.
De asemenea, Adrian Moraru, directorul IPP, a menționat faptul că una dintre cele mai sensibile zone în care se manifestă conflictul de interese este reprezentată de achizițiile publice, iar proiectul derulat de IPP în parteneriat cu ANI își propune să aducă o abordare nouă în ceea ce privește lupta anticorupție în România, printr-o mai mare atenție acordată întăririi capacității administrative a sistemului de integritate, prin identificarea timpurie a ariilor de risc și prevenire a conflictelor de interese printr-o serie de instrumente dezvoltate de cei doi parteneri și instituționalizate ca proceduri interne de lucru la nivelul Agenției.
Citește și: Prima țară din lume unde DEȚINEREA DE ANIMALE SĂLBATICE e INTERZISĂ
La dezbateri au fost prezenți și președinții Comisiilor juridice din Parlamentul României, Robert Cazanciuc și Eugen Nicolicea — care au făcut precizări cu privire la clarificările legislative incidente în domeniu ce se află în prezent în procedură legislativă sau la promulgare.
Reprezentanții celor două Camere au dat asigurări că vor furniza un sprijin instituțional constant pentru consolidarea cadrului legislativ (inclusiv codificare) în vederea creșterii capacității sistemului de a preveni conflictele de interese la toate nivelurile administrative, mai relevă comunicatul.
