Premium
Treizeci de persoane au fost salvate de pe munte în ultimele 24 de ore de salvamontiştii din ţară, anunţă joi dimineaţă Salvamont.
Autorităţile atrag atenţia că una dintre problemele de sezon care pot apărea în drumeţiile pe munte este întâlnirea cu viperele. Acestea vin cu o serie de recomandări, după ce două persoane au fost muşcate săptămâna aceasta de vipere în Munţii Parâng şi Retezat. Ultimul caz este cel al unui tânăr de 24 de ani care a fost muşcat miercuri de şarpe în Munţii Retezat, zona Şaua Prelucele.
''Una dintre problemele de sezon cu care ne putem confrunta în drumeţiile la munte este întâlnirea neaşteptată cu viperele. Cunoaşterea semnelor, a manifestările şi a conduitei terapeutice ne ajută să gestionăm corespunzător cazul unei persoane muşcate de viperă, până la intervenţia salvatorilor'', informează Inspectoratul General de Aviaţie şi Salvamont.
Semnele şi simptomele muşcăturii de viperă sunt: locale - urme ale muşcăturii, edem ("umflare") local, flictene (vezicule) hemoragice; sistemice (generale) - febra, transpiraţii, greaţă, vărsături, dureri abdominale, diaree, lipotimie ("leşin"), dificultăţi de respiraţie, durere toracică, convulsii, comă, alte manifestări neurologice, hemoragii, urticarie, şoc anafilactic (edem al feţei, limbii, căilor aeriene, dificultăţi de respiraţie, şoc - tensiune arterială prăbuşită, puls periferic nepalpabil).
Pentru a preîntâmpina astfel de probleme pe munte, autorităţile sfătuiesc:
''Purtaţi ghete de munte, jambiere/parazăpezi, pantaloni lungi, chiar dacă este cald; verificaţi cu atenţie unde păşiţi şi unde puneţi mâna (ex. pe pietre şi sub ele poate fi un şarpe); nu provocaţi viperele! Cele mai multe cazuri de muşcături au această cauză. Viteza de atac a viperei este fulgerătoare; păstraţi o distanţă de minimum 2,5 m atunci când le întâlniţi; mergeţi pe traseele marcate fiindcă aici stratul de vegetaţie este mai subţire sau lipseşte şi şerpii pot fi mai uşor observaţi şi ocoliţi; şerpii simt vibraţia paşilor şi, de cele mai multe ori, se retrag; nu lăsaţi deschise: cortul, sacul de dormit sau rucsacul'', sunt câteva măsuri de care trebuie ţinut cont.
Măsurile de prim ajutor în cazul muşcăturilor de viperă constau în:
* Liniştirea pacientului, evitarea mobilizării inutile a acestuia; acesta va fi aşezat întins pe spate (sau în poziţie laterală de siguranţă, dacă este inconştient) într-un loc sigur, la adăpost de un eventual alt atac al şarpelui;
* Apelarea Numărului Unic de Urgenţă 112 sau a Dispeceratului Naţional Salvamont, pentru a anunţa evenimentul şi a oferi detalii asupra stării victimei şi a localizării acesteia (eventual coordonate GPS);
* Se curăţă plaga cu apă oxigenată sau cu apă curată;
* Se scot eventualele inele, brăţări sau altele asemenea de la nivelul membrului muşcat deoarece, în caz de apariţie a edemului, înlăturarea lor va fi foarte dificilă, iar acestea vor acţiona ca un garou;
* Proximal de plaga muşcată se aplică un pansament cu o faşă elastică pentru a încetini diseminarea veninului pe cale limfatică. Bandajul elastic se scoate numai la spital, după administrarea serului antiviperin (dacă acesta este indicat). Bandajul nu trebuie aplicat prea strâns, pentru a nu împiedica circulaţia sanguină arterială, cât "să se poată introduce un deget sub bandaj".
Totodată, nu se practică incizii sau "cauterizări" la nivelul muşcăturii; nu se "stoarce" plaga; nu se recomandă aplicarea de gheaţă sau garou; nu se aplică diverse substanţe sau curent electric la nivelul plăgii; nu se încearcă capturarea şarpelui; nu se recomandă utilizarea dispozitivelor de aspiraţie a veninului; nu se aspiră veninul cu gura.
