Un sondaj realizat de Avangarde arată o societate fragmentată în privința direcției externe a României. Opinia publică este împărțită atât în legătură cu aderarea la Consiliul pentru Pace propus de Donald Trump, cât și în ceea ce privește rolul președintelui Nicușor Dan pe plan internațional, încrederea în instituțiile europene și garanțiile de securitate oferite de NATO.
Sprijin limitat pentru Consiliul pentru Pace propus de Trump
Potrivit cercetării, 44% dintre români consideră că România ar fi trebuit să adere la Consiliul pentru Pace inițiat de președintele SUA, Donald Trump. În schimb, 36% nu sunt de acord cu această idee, iar 20% fie nu au dorit să răspundă, fie nu au știut ce poziție să adopte, informează Agerpres.
Diferențele apar și în funcție de nivelul de educație. În rândul persoanelor cu studii superioare, 38% sunt favorabile aderării, 40% se opun, iar 22% sunt indeciși.
Cei cu studii medii au răspuns „Da” în proporție de 44%, „Nu” – 38%, iar 18% nu au oferit un răspuns clar. În cazul respondenților cu studii sub nivelul liceului, aproape jumătate (49%) susțin ideea, 30% sunt împotrivă, iar 21% nu știu sau nu au răspuns.
Majoritatea ar fi vrut prezența președintelui la Davos
Sondajul indică un sprijin consistent pentru participarea președintelui Nicușor Dan la Forumul Economic Mondial de la Davos. 69% dintre respondenți cred că acesta ar fi trebuit să fie prezent, în timp ce 22% consideră că nu era necesar, iar 9% nu au oferit un răspuns.
În rândul celor cu studii superioare, 66% sunt de acord cu participarea, 24% se opun, iar 10% nu știu sau nu răspund. Persoanele cu studii medii susțin în proporție de 70% prezența la Davos, 20% sunt împotrivă, iar 10% sunt indecise. Pentru cei cu studii sub nivelul liceului, procentul favorabil ajunge la 74%, 18% spun „Nu”, iar 8% nu exprimă o opinie.
Evaluare critică a activității externe a președintelui
Imaginea activității externe a președintelui Nicușor Dan este predominant negativă. Doar 2% dintre cei chestionați se declară foarte mulțumiți, iar 14% spun că sunt mulțumiți.
Un sfert dintre respondenți (25%) se poziționează la mijloc, afirmând că nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți. În schimb, 34% se declară nemulțumiți, 21% foarte nemulțumiți, iar 4% nu au răspuns sau nu știu.
În rândul persoanelor cu studii superioare, 22% sunt mulțumite sau foarte mulțumite, 49% sunt nemulțumite sau foarte nemulțumite, 22% sunt neutre, iar 7% nu au un răspuns.
Pentru cei cu studii medii, doar 14% se declară mulțumiți, 25% sunt neutri, iar 60% sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți. La categoria cu studii sub liceu, 4% sunt mulțumiți, 28% neutri, 40% nemulțumiți și 25% foarte nemulțumiți, în timp ce 3% nu au răspuns.
NATO, principala garanție de securitate în percepția românilor
La întrebarea privind un eventual atac militar al Rusiei asupra României, 60% dintre respondenți cred că NATO ar interveni pentru apărarea țării. 27% nu împărtășesc această convingere, iar 13% nu au oferit un răspuns.
În funcție de nivelul de educație, 55% dintre cei cu studii superioare cred într-un sprijin NATO, 30% nu cred, iar 15% sunt indeciși.
Pentru cei cu studii medii, procentul celor care au încredere în apărarea NATO urcă la 61%, în timp ce 25% nu cred acest lucru. În cazul respondenților cu studii sub liceu, 67% spun „Da”, 20% „Nu”, iar 13% nu au un răspuns clar.
Încredere ridicată în NATO, scepticism față de instituțiile UE
Sondajul arată că NATO rămâne instituția internațională cu cel mai ridicat nivel de încredere: 62% dintre români spun că au încredere, 30% au mai degrabă neîncredere, iar 8% nu răspund.
În ceea ce privește ONU, 50% dintre respondenți declară că au încredere, 40% nu au, iar 10% nu au răspuns. Uniunea Europeană este privită favorabil de jumătate dintre români, însă 45% manifestă neîncredere, iar 5% nu au oferit un răspuns.
Imaginea Parlamentului European este mai slabă: 62% dintre respondenți spun că nu au încredere, 33% afirmă că au încredere, iar 5% nu au răspuns. Comisia Europeană înregistrează un nivel și mai redus de încredere – doar 32% spun că au încredere, în timp ce 55% sunt sceptici, iar 13% nu și-au exprimat o opinie.
Datele sondajului
Cercetarea Avangarde a fost realizată în perioada 22–23 ianuarie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion multi-stratificat probabilistic de 820 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Marja maximă de eroare este de ±3,3%, la un nivel de încredere de 95%.
Comentează