Când rachetele și dronele vor înceta în cele din urmă să zboare în cadrul atacurilor aeriene americano-israeliene împotriva Iranului, este probabil să înceapă o nouă competiție: lupta pentru contracte de reconstrucție a infrastructurii petroliere și gaziere avariate și de restaurare a rutelor de transport maritim - și a influenței - în Orientul Mijlociu, scrie Reuters.
Distrugerea nu se limitează la Iran. Cel puțin 40 de active energetice din nouă țări din Orientul Mijlociu au fost avariate „grav sau foarte grav”, iar reparațiile câmpurilor de petrol și gaze, rafinăriilor și conductelor vor necesita timp, a avertizat luni șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol. El a descris criza ca fiind mai gravă decât cele două șocuri petroliere din anii 1970, precum și decât impactul războiului Rusia-Ucraina asupra gazelor la un loc.
De la specialiștii în inginerie care stau la coadă pentru a reconstrui conductele distruse, până la firmele de logistică capabile să repare porturile și terminalele bombardate, un grup select de companii este pregătit să transforme sfârșitul conflictului în începutul unui boom profitabil.
Majoritatea instalațiilor energetice importante ale Iranului, precum și active importante din țările vecine, au fost vizate.
Iată o privire asupra sectoarelor și companiilor care sunt potențiale candidate pentru a concura pentru numeroasele proiecte energetice și de reconstrucție portuară care ar putea apărea în Orientul Mijlociu odată ce războiul se va termina și va începe campania de curățare.
Conglomerate de inginerie
Giganții multinaționali din domeniul ingineriei se vor număra printre primele companii chemate în Iran odată ce luptele se vor opri pentru a ajuta la evaluarea pagubelor și la elaborarea planurilor de reconstrucție.
Firmele cu experiență în repararea și construirea de platforme petroliere, rafinării, conducte și instalații de lichefiere a gazelor naturale vor juca un rol vital în redresarea Iranului și în restabilirea fluxurilor de venituri către țară.
Afilierile politice vor juca probabil un rol în alegerea câștigătorilor finali, fiind așteptat ca atât guvernul iranian, cât și cel american să aibă opinii ferme cu privire la modul în care sunt împărțite contractele.
Cu toate acestea, după câteva săptămâni de activitate intensă, ar trebui să existe suficientă muncă pentru toți.
Printre marile firme americane cu divizii puternice de inginerie și servicii în domeniul petrolului și gazelor se numără SLB (fosta Schlumberger), Halliburton, Baker Hughes și Weatherford, alături de compania privată Bechtel Corp.
În ceea ce privește Iranul, firma de construcții Khatam-al Anbiya – controlată de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) – și Grupul Mapna, cel mai mare antreprenor din țară în domeniul petrolului, gazelor și energiei, sunt candidații interni evidenti.
Firmele internaționale, printre care Saipem din Italia, Technip din Franța, Larsen and Toubro din India, și Sidara, cu sediul în Dubai, au, de asemenea, operațiuni extinse în Orientul Mijlociu și, prin urmare, vor dispune de contactele și experiența necesare pentru a demara rapid lucrările.
Compania de stat chineză CNPC, NMDC din Emiratele Arabe Unite, și Petrofac din Marea Britanie au, de asemenea, o prezență regională și se poate aștepta ca acestea să concureze pentru licitații.
Marile companii de petroliere și gaze
Odată ce conductele vor fi reparate și infrastructura energetică va fi refăcută, producătorii mondiali de petrol și gaze vor căuta probabil să intervină pentru a relua extracția la sondele de foraj și pentru a readuce rafinăriile și uzinele de gaz natural lichefiat din regiune la capacitate maximă de funcționare.
Rezervoarele de stocare, conductele, rafinăriile și instalațiile portuare de încărcare au fost toate afectate în timpul conflictului dintre SUA și Iran
Companiile energetice naționale din întreaga regiune vor ocupa probabil un loc important, printre care Compania Națională Iraniană de Petrol (NIOC), QatarEnergy, Saudi Aramco și Compania Națională de Petrol din Abu Dhabi (ADNOC).
Marile companii internaționale, inclusiv cel mai mare producător de petrol din SUA, Exxon Mobil, TotalEnergies din Franța și Shell din Marea Britanie au, de asemenea, operațiuni extinse în Orientul Mijlociu și vor căuta să-și protejeze pozițiile.
Amploarea distrugerilor oferă o idee despre oportunitatea existentă. Atacurile israeliene au lovit patru unități ale câmpului de gaze South Pars din Iran, în timp ce atacurile iraniene
asupra orașului industrial Ras Laffan din Qatar au cauzat daune extinse instalațiilor de GNL, a căror restaurare va dura ani de zile și va costa zeci de miliarde de dolari.
Transport maritim și utilități
Daunele nu se opresc la capul de sondă. Porturile, rețelele electrice și sistemele de alimentare cu apă din întreaga regiune au fost toate afectate, necesitând un efort de reconstrucție la fel de critic.
Porturile mari din apele iraniene și din jurul acestora au suferit daune semnificative în urma bombardamentelor recente, alături de zeci de nave militare și comerciale.
Strâmtoarea Hormuz – un punct de trecere îngust între Iran și Oman prin care trece aproximativ o cincime din țițeiul și GNL-ul mondial – a fost efectiv închisă, iar redeschiderea acesteia va fi o condiție prealabilă pentru orice revenire la fluxurile energetice globale normale.
Strâmtoarea Hormuz – un punct de trecere îngust între Iran și Oman, prin care trece aproximativ o cincime din producția mondială de țiței și GNL – a fost practic închisă, iar redeschiderea acesteia va fi o condiție prealabilă pentru orice revenire la fluxurile energetice globale normale.
Reabilitarea instalațiilor portuare și degajarea canalelor de navigație vor necesita specialiști în reconstrucția porturilor și salvarea maritimă, eforturile de refacere urmând să se desfășoare pe parcursul mai multor ani.
În ceea ce privește energia electrică, compania de stat Tavanir și Grupul Mapna operează cea mai mare parte a rețelelor de producție și transport de energie electrică din Iran și vor fi pilonii efortului de reconstrucție internă.
Compania rusă Rosatom, care gestionează reactorul nuclear Bushehr din Iran, situat în apropierea zonelor recent lovite de atacuri, se confruntă cu o provocare mai complexă, având în vedere că rolul Kremlinului în orice efort de reconstrucție susținut de SUA va fi probabil contestat.
Stațiile de desalinizare care furnizează apă potabilă în Iran și Bahrain au fost, de asemenea, lovite, la fel ca și părți ale rețelei electrice israeliene, extinzând amploarea reconstrucției mult dincolo de granițele Iranului.
Chiar dacă luptele s-ar opri astăzi, ne-ar aștepta ani de muncă de reconstrucție – și, când aceasta va începe, unele companii vor avea de curățat în mai multe sensuri.
Comentează