Membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României au emis o serie de observații despre starea economiei, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 5 iulie 2023, conform Agerpres:
Totodată, s-a sesizat că dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă și-a accelerat descreșterea în aprilie-mai pe segmentul bunurilor de consum, în principal pe seama decelerării creșterii prețurilor celor de uz curent. Expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au redus totuși doar marginal în iunie față de decembrie 2022, menținându-se astfel deasupra intervalului țintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor a cunoscut o relativă redresare în martie-aprilie, în condițiile revenirii în teritoriul pozitiv a creșterii anuale a salariului mediu net real, mai ales ca efect al scăderii ratei anuale a inflației, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică și-a încetinit peste așteptări creșterea în trimestrul I 2023, la 0,1 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce face probabilă o restrângere ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval față de cea anticipată.
S-a observat că avansul în termeni anuali al PIB s-a redus, de asemenea, mai mult decât s-a previzionat, la 2,3 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022, dar cu precădere pe seama variației stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să își accelereze creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar formarea brută de capital fix și-a majorat din nou dinamica anuală de două cifre. Totodată, exportul net și-a mărit relativ modest aportul negativ la creșterea PIB, în condițiile în care descreșterea dinamicii volumului exporturilor a devansat-o ușor pe cea a volumului importurilor de bunuri și servicii. Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanțiale în trimestrul I 2023 față de aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb, au remarcat membrii Consiliului.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat evoluțiile peste așteptări ale parametrilor acesteia din perioada recentă, arătând că efectivul salariaților din economie și-a reaccelerat creșterea lunară în martie-aprilie, preponderent pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a menținut relativ stabilă în aprilie-mai, după ce în trimestrul I a consemnat o scădere, până la 5,5 la sută, în timp ce rata locurilor de muncă vacante s-a mărit semnificativ. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp și-au accelerat creșterea în trimestrul II, apropiindu-se de nivelurile mai ridicate atinse în prima parte a anului 2022. În schimb, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat scăderea în aprilie-iunie, dar cvasi-exclusiv pe seama diminuării acestuia în industrie, au sesizat unii membrii ai Consiliului.
De asemenea, s-a observat că evoluțiile implică o creștere anuală mai temperată a PIB în acest interval decât s-a anticipat anterior, susținută și în trimestrul II în principal de consumul privat, dar într-o oarecare măsură și de formarea brută de capital fix, după cum sugerează cele mai recente date statistice.
În același timp, incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la datele privind execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, precum și la majorările salariale recente sau potențiale acordate în sectorul public, în actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global. Au fost evocate însă și procedura de deficit excesiv și angajamentele asumate în cadrul acesteia, de natură să reclame adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare consistente în vederea continuării consolidării bugetare conform calendarului stabilit. Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat asupra importanței atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, dar sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan mondial. S-a subliniat din nou că un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
Comentează